La 25 februarie, toate statele vecine Italiei s-au angajat că nu îşi vor închide frontierele ca urmare a temerilor privind epidemia cu noul coronavirus, conform unei declaraţii comune semnate la Roma de miniştrii sănătăţii din aceste ţări. ''Dorim să fim foarte clari asupra faptului că nu se pune problema închiderii frontierelor între ţările noastre. Ar fi (o măsură) disproporţionată şi ineficientă'', se arată în declaraţia semnată de Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Croaţia, plus Germania şi Comisia Europeană. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut la 26 februarie statelor membre să-şi coordoneze răspunsurile la răspândirea coronavirusului şi să evite abordările divergente.


Comisia Europeană

* Comisia Europeană a anunţat la 24 februarie că Uniunea Europeană nu intenţionează încă să ia în considerare suspendarea călătoriilor în spaţiul Schengen fără frontiere după un focar de coronavirus în Italia, dar că pregăteşte planuri de urgenţă, a informat Reuters. Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides a declarat că restricţiile de călătorie în zona Schengen ar trebui să fie proporţionale şi coordonate între statele UE şi ar trebui să se bazeze pe dovezi ştiinţifice.

Comisia Europeană a anunţat alocarea a 232 de milioane de euro suplimentar pentru a combate începutul epidemiei de coronavirus în blocul comunitar, după o înmulţire a cazurilor de infectare cu coronavirus în Italia, cerând în acelaşi timp statelor membre să nu ia măsuri pripite fără a cântări dovezile ştiinţifice. Aproximativ jumătate din această finanţare (114 milioane de euro) este destinată Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru a îmbunătăţi pregătirea şi măsurile de intervenţie în ţările cu sisteme de sănătate precare, 15 milioane de euro sunt destinate Africii, inclusiv Institutului Pasteur Dakar din Senegal, pentru sprijinirea unor măsuri precum diagnosticarea rapidă şi supravegherea epidemiologică, 100 de milioane de euro sunt dedicate cercetării (90 de milioane de euro pentru un parteneriat public-privat cu industria farmaceutică în scopul dezvoltării unui vaccin, iar 10 milioane de euro unor proiecte de cercetare în epidemiologie, diagnosticare, terapii şi gestionarea clinică a izolării şi prevenţiei), iar 3 milioane de euro sunt alocate Mecanismului de protecţie civilă al UE, pentru zborurile de repatriere a cetăţenilor UE din Wuhan, China.

Comisia Europeană a transmis la 24 februarie mai multe decizii ce vizează România, conform https://ec.europa.eu:

- operatorul român de transport feroviar de marfă CFR Marfă a primit un ajutor de stat incompatibil în valoare de cel puţin 570 de milioane euro din partea României, prin anularea datoriilor şi prin neîncasarea unor datorii de la societate, şi, în consecinţă, CE a cerut României să recupereze de la companie ajutorul ilegal şi dobânzile aferente;

- a aprobat, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda un împrumut temporar în valoare de aproximativ 36,7 milioane euro (aproximativ 176 de milioane lei) companiei aeriene de stat TAROM;

- a autorizat finanţarea publică acordată de România Aeroportului Timişoara în perioada 2007-2009, precum şi taxele datorate de toate companiile aeriene care utilizează aeroportul şi sumele care trebuie plătite de Wizz Air aeroportului în temeiul acordurilor individuale, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. În luna mai 2011, în urma unei plângeri depuse de compania aeriană Carpatair, şi pe baza altor informaţii, Comisia a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă anumite măsuri în favoarea Aeroportului Timişoara şi a companiei Wizz Air respectau normele UE privind ajutoarele de stat. Au fost vizate, în special, finanţarea publică acordată administratorului Aeroportului Timişoara în perioada 2007-2009, schemele privind taxele de aeroport şi reducerile aferente adoptate în 2007, 2008 şi 2010, acordurile semnate în 2008 între administratorul aeroportului şi Wizz Air precum şi neexecutarea silită a taxelor de aeroport facturate companiei Wizz Air pentru perioada octombrie 2009 - februarie 2010;

- a aprobat, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda un împrumut temporar în valoare de 251 milioane de euro producătorului de electricitate Complexul Energetic Oltenia, care în prezent se confruntă cu dificultăţi financiare;

- a constatat că diversele măsuri de sprijin public în favoarea Companiei Naţionale a Uraniului SA (CNU) din România nu sunt în linie cu reglementările UE privind ajutorul de stat acordat firmelor aflate în dificultate. Ca rezultat, România nu poate implementa măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare şi trebuie să recupereze de la companie ajutorul de stat incompatibil, în valoare de 13 milioane de euro, acordat în 2016, şi dobânzile aferente.

* Uniunea Europeană a cerut la 26 februarie statelor membre să-şi coordoneze răspunsurile la răspândirea coronavirusului şi să evite abordările divergente. ''Toate statele membre trebuie să ne informeze despre planurile lor de pregătire'', a transmis comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, într-o conferinţă de presă la Roma, alături de ministrul italian de resort, Roberto Speranza. Stella Kyriakides a anunţat că Uniunea Europeană va emite informaţii pentru călători legate de coronavirus, executivul UE fiind pregătit să coordoneze răspunsurile ţărilor membre.

CE a publicat la 26 februarie cele 27 de rapoarte de ţară din analiza "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale". Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază CE în raportul de ţară referitor la România. Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.

Salariile în România continuă să crească rapid, iar avansul ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent, în urma aşteptatei încetiniri a salariilor din sectorul public. Salariile reale au crescut mai rapid decât productivitatea, sporind procentajul din venitul naţional care a mers către forţa de muncă, ducând la o convergenţă suplimentară a salariilor în UE, apreciază CE. Accesul la piaţa forţei de muncă rămâne limitat pentru anumite grupuri. În 2018, ponderea şomajului pe termen lung în total şomaj a urcat la 44,1%, după ce a scăzut de la 50% în 2016 la 41,4% în 2017. Procentajul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cele mai ridicate din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.

* La 27 februarie, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că ţările din UE şi din spaţiul Schengen nu au deocamdată intenţia de a introduce controale la frontierele interne din Uniune pentru a combate epidemia de COVID-19. La frontierele externe ale UE, experţii recomandă verificări sistematice ale celor sosiţi. Deciziile privind controalele temporare la frontiere sunt luate de autorităţile naţionale, iar Comisia Europeană nu se poate opune. Statele membre au doar obligaţia de a notifica astfel de măsuri la Bruxelles.


Consiliul UE

* Consiliul a adoptat la 25 februarie o decizie de autorizare a începerii negocierilor pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit şi a desemnat în mod formal Comisia drept negociator al UE. Consiliul a adoptat totodată directive de negociere, care constituie mandatul Comisiei pe parcursul negocierilor. ''Consiliul a adoptat un mandat clar şi solid pentru negociatorul nostru, Michel Barnier. Acest lucru confirmă faptul că suntem gata să oferim Regatului Unit un parteneriat ambiţios, amplu şi echilibrat, în beneficiul ambelor părţi. UE este acum pregătită să înceapă negocierile'', a declarat Andreja Metelko-Zgombic, secretara de stat croată pentru afaceri europene, conform unui comunicat publicat pe www.consilium.europa.eu.

*Consiliul a adoptat la 27 februarie concluzii privind o mai bună reglementare, pentru a asigura competitivitatea şi creşterea durabilă şi incluzivă. Acesta îşi exprimă sprijinul deplin pentru un comitet de control normativ imparţial în cadrul Comisiei. Consiliul ia act de intenţia Comisiei de a aplica aşa-numitul instrument bazat pe principiul numărului constant şi subliniază că această abordare normativă de compensare ar trebui să sporească beneficiile reglementărilor pentru întreprinderi şi cetăţeni, fără să reducă standardele sociale şi ecologice. Acesta reafirmă necesitatea de a consulta în mod sistematic IMM-urile şi microîntreprinderile, salută anunţul înlocuirii platformei REFIT cu platforma adaptata la cerinţele viitorului şi solicită Comisiei să asigure vizibilitatea noii platforme, anunţă www.consilium.europa.eu.

* La 28 februarie, Consiliul a ajuns la un acord cu privire la viitoarea Agendă strategică de inovare (ASI) a Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT). Împreună cu Regulamentul EIT, care constituie temeiul juridic pentru EIT, ASI completează cadrul legislativ pentru funcţionarea EIT pe perioada 2021-2027 şi stabileşte domeniile prioritare şi strategia EIT pentru perioada 2021-2027, prin definirea obiectivelor EIT, a principalelor sale acţiuni, a modului de operare, a rezultatelor preconizate şi a resurselor necesare. De asemenea, ASI asigură coerenţa EIT cu programul Orizont Europa, viitorul program-cadru al UE pentru cercetare şi inovare pe perioada 2021-2027 şi se preconizează ca va favoriza sinergiile cu alte programe ale UE, anunţă www.consilium.europa.eu.


Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)

* Cererile de azil s-au înmulţit în Uniunea Europeană în 2019 pentru prima dată de la vârful din 2015, conform datelor publicate la 26 februarie de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO). "Peste 714.000 de cereri au fost depuse în 2019" în cele 28 de ţări din UE, Norvegia şi Elveţia, "în creştere cu 13% comparativ cu 2018", a precizat EASO într-un comunicat, subliniind că "este pentru prima dată din 2015 când au existat mai multe cereri decât în anul precedent". În 2015, numărul cererilor de protecţie internaţională a atins un record de aproape 1,4 milioane. Principalele trei ţări de origine ale solicitanţilor de azil sunt Siria (circa 72.000 de cereri, un nivel similar cu 2018), Afganistan (aproape 60.000, în creştere cu 30%) şi Venezuela (45.000, dublu faţă de 2018). Cererile de protecţie internaţională nu se finalizează cu decizii pozitive decât în 33% din cazuri, o cifră stabilă. Sirienii (85%), yemeniţii (82%) şi eritreenii (81%) sunt principalii beneficiari, în timp ce rata de răspunsuri pozitive este în general extrem de scăzută pentru cetăţenii din ţări exceptate de la vize (1% pentru nord-macedoneni, 5% pentru venezueleni, 6% pentru albanezi).


Eurostat

* Protecţia socială a fost în 2018 cel mai important domeniu pentru cheltuielile guvernamentale în toate statele membre UE, însă ponderea acestor cheltuieli în PIB variază semnificativ între 24,1% în Finlanda şi 9% în Irlanda, arată datele publicate la 27 februarie de Eurostat. Finlanda, Franţa, Danemarca, Italia şi Austria au alocat cel puţin 20% din PIB pentru protecţia socială în 2018, în timp ce Irlanda, Malta, Letonia, România, Bulgaria şi Cehia au cheltuit mai puţin de 12% din PIB pentru protecţia socială. În cazul României, ponderea cheltuielilor cu protecţia socială în PIB a fost de 11,6% în 2018, sub media de 19,2% înregistrată la nivelul UE. În 2018, România a alocat 8,6% din PIB pentru pensii. Când vine vorba de cheltuielile guvernamentale pentru sănătate, pe primul loc în UE este Danemarca, ţară care în 2018 a alocat 8,3% din PIB în acest sens, iar la polul opus sunt Cipru (2,7%), Letonia (4%) şi România (4,7%), ţări care se situează sub media de 7% înregistrată în UE. Suedia este pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu educaţia în PIB (6,9%), pe ultimele locuri fiind România şi Irlanda care în 2018 au alocat 3,2% din PIB pentru educaţie, sub media de 4,6% din UE. România se situează exact la acelaşi nivel ca şi media din UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecţia mediului. Italia, România şi Slovacia au alocat fiecare 0,8% din PIB pentru protecţia mediului în 2018. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)