Actorul Alexandru Repan s-a născut la 26 februarie 1940 în Bucureşti şi a crescut într-o familie care iubea teatrul, fiind dus adesea la spectacole de părinţi săi. Astfel, pe la vârsta de 14-15 ani ştia pe de rost roluri ale marilor actor ai vremii precum Mihai Popescu, Emil Botta sau Fory Etterle şi Ionescu-Gion.

A absolvit Facultatea de Istorie (1961), iar apoi s-a înscris la examenul de admitere la Institutul de Teatru, având în comisie personalităţi ca Mony Ghelerter, Alexandru Finţi, Ion Finteşteanu, Beate Fredanov. A fost admis la clasa profesorilor Mony Ghelerter - Zoe Anghel, avându-i colegi pe Ruxandra Sireteanu, Emil Hossu, Melania Cârje, Peter Paulhofer, Ştefan Sileanu, Olga Bucătaru sau Alexandru Bocăneţ. A absolvit IATC în 1965, potrivit www.cinemagia.ro.

În anul 1968 a fost remarcat de Horia Lovinescu, pe atunci directorul Teatrului Nottara, care i-a oferit un rol şi i-a propus să devină actor la Nottara alături de Ovidiu Iuliu Moldovan, Gilda Marinescu şi Ştefan Iordache. Au urmat roluri memorabile şi colaborări cu regizori de marcă, precum: Dan Micu, Dan Nasta, Dinu Cernescu, Dominic Dembinski, Alexandru Dabija, Felix Alexa.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorica AGERPRES

Piesa de teatru '' Regele Moare'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucata la Teatrul Nottara - 1991

A jucat pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti, în piese precum: ''Anonimul'' de Ion Omescu (1969); ''Crimă şi pedeapsă'' de Dostoievski (1970); ''Bună seara domnule Wilde'' de Oscar Wilde (1971); ''Craii de curte veche'' de Mateiu Caragiale (1978); ''Al patrulea anotimp'' de Horia Lovinescu (1989); ''Regele moare" de Eugen Ionesco (1991); ''Arşiţa şi viscolul'' de Mihai Ispirescu (1993). A colaborat cu mari regizori, jucând în ''Cui i-e frică de Virginia Woolf'' de Edward Aldee (regia Radu Gabrea, 1999), ''Vino la pod, iubita mea!'' de K. Gabor (regia Alexandru Repan), ''Hora iubirilor'' de A. Schnitzler (regia Felix Alexa), ''Romeo şi Jeanette'' de J. Anouilh (regia Claudiu Goga), ''Prăpăstiile Bucureştilor'' după Matei Millo (regia Ada Lupu), ''Jocul dragostei şi-al morţii'' de R. Rolland (regia Lucian Giurchescu), ''Richard al III-lea nu se mai face'' de Matei Vişniec (regia Michel Vivier), ''Variaţiuni enigmatice'' de E. Schmidt (regia Claudiu Goga) şi multe altele, potrivit site-ului new.nottara.ro.

Printre cele mai recente spectacole ale Teatrului Nottara din a căror distribuţie face parte Alexandru Repan, se numără: "Variaţiuni enigmatice" (regia Claudiu Goga), "Roman teatral" (regia Vlad Massaci), "Teatru la New York" (regia Diana Lupescu), "Aniversarea" (regia Vlad Massaci), "Vizitatorul" (regia Claudiu Goga), "Rapsodie-n roz" (regia Alexandru Repan), scrie site-ul new.nottara.ro.

Alexandru Repan a împrumutat vocea-i inconfundabilă unor personaje celebre din spectacole radiofonice şi s-a remarcat, cu precădere, în roluri care evocă personalităţi istorice. Din bogata sa filmografie, atât pe marele ecran, cât şi în televiziune, amintim: ''Vacanţă la mare'' (1962), ''Ciprian Porumbescu'' (1972), ''Cantemir'' (1975), ''Războiul de Independenţă'' (serial TV, 1977), ''Vlad Ţepeş'' (1979), ''Am fost 16'' (1980), ''Burebista'' (1980), ''Masca de argint'' (1984), ''Bătălia din umbră'' (1985), ''Colierul de turcoaze'' (1985), ''Rochia albă de dantelă'' (1988), ''Trahir'' (1992), ''Faimosul paparazzo'' (1999), ''Sindromul Timişoara - Manipularea'' (2004), ''Youth Without Youth / Tinereţe fără tinereţe'' (2007).

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorica AGERPRES

Piesa de teatru '' Regele Moare'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucata la Teatrul Nottara – 1991

A predat actoria la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie, devenit apoi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale''.

În 2014, Teatrul Nottara a lansat proiectul ''Actor şi regizor'', al cărui cap de afiş a fost Alexandru Repan, care a pus în scenă primul spectacol al proiectului, o adaptare a romanului ''Oscar şi Tanti Roz'', de Eric-Emmanuel Schmitt.

În martie 2017, Alexandru Repan a iniţiat un alt proiect al Teatrului Nottara - Cafenea literar-artistică - având scopul de a crea o atmosferă boemă, cu "proze şi poezii vii peste timp", dar şi de a promova o operă literară mai puţin cunoscută publicului larg, dar mai provocatoare, într-un mod artistic.

Pentru cele peste 30 de filme şi mai mult de 70 de spectacole în 50 de ani de activitate doar la Teatrul Nottara, i-au fost recunoscute meritele, fiind distins cu numeroase premii şi decorat cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2002). AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)