O PERSONALITATE PE ZI: Jurnalistul, scriitorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban
Omul de cultură Mircea Radu Iacoban s-a născut la 19 februarie 1940, în Iaşi. A absolvit Liceul "Ştefan cel Mare" din Suceava şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi. În perioada studenţiei a publicat prima carte de proză - "Estudiantina", conform site-ului uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro.
A lucrat la Radio Iaşi, apoi la Radio Bucureşti, în perioada 1961-1966. Face parte din colectivul care a înfiinţat, în 1966, revista "Cronica", primul săptămânal ieşean apărut după 1944, unde a fost secretar general de redacţie până în 1969.
În 1969 a înfiinţat Editura "Junimea", al cărei director a fost timp de zece ani. Din 1979, a devenit director al Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, în administrarea căruia se aflau, la acea vreme, şi Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Teatrul de la Suceava - înfiinţat ca secţie a Naţionalului. După 1990, a lucrat la Chişinău, ca trimis al ziarului bucureştean "Românul", primind însărcinarea de corespondent de front la Războiul de la Nistru.
Din 1994 până în 2006, când s-a pensionat, a fost director al Teatrului "Luceafărul" din Iaşi. Totodată, din 1971 până în 1990 a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. În 2011 s-a numărat printre cei care au înfiinţat revista "Cronica veche", precizează site-ul uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro.
Între volumele publicate amintim: "Estudiantina" (1962), "Nedumerit în Atlantida" (1968), "Cu microfonul în buzunar" (1969), "Lumea într-o picătură" (1971), "Sâmbătă la Veritas" (1971), "Altfel despre sport" (1972), "Din Azore în Antile" (1973), "Departe" (1974), "Sonnabend im Veritas" (Berlin,1974), "Razna prin trei continente" (1977), "Reduta şi şoarecii" (1977), "Daleci" (Sofia, 1978), "Begunci" (Belgrad, 1978), "Oastea oştilor" (1980), "Klopotliwi Swiadek" (Varşovia, 1980), "Martor" (1981), "Noaptea" (1981), "... Şi alte piese" (1985), "Puterea ingrată la români" (1990), "O cronică a Basarabiei" - vol.I (1995), "O cronică a Basarabiei" - vol.II (1999), "Potcoave pentru purici" (2000), "Uimiri" (2001), "Noaptea asta nu câştigă nimeni" (2002), "Cercul" (2002), "Grădina lui Dumnezeu" (2004), "Să vezi şi să nu crezi" (2006), "Printre cărţi" (2009), "Pompe funebre" (2010), "Printre alte cărţi" (2012), "Căminarul" (2012), "Zece ani de foc" (2012), "Teatru şi iar teatru" (Opera Omnia, 2012).
Pe lângă proză, teatru şi publicistică, a scris şi scenarii pentru filme artistice de lung metraj: "Un bulgăre de humă", "Escapada", "Totul pentru fotbal", "Am o idee" şi altele.
Piesele de teatru scrise de Mircea Radu Iacoban au fost jucate pe toate scenele din România, dar şi la teatre din străinătate. Astfel, piesele "Tango la Nisa", "Noaptea", "Sâmbătă la Veritas", "Reduta şi şoarecii", "Omul din baie", "Fără cascadori", "Rouă şi tutun", "Fotbal!", "Femeia în cuşcă", "Stress", "Cabana", "Iva-diva", "Înainte!", "Hardughia", "Noaptea asta nu câştigă nimeni", "Duo amore", "Biroul informaţii eterne" au fost jucate la Teatrul Naţional din Bucureşti, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Naţional din Iaşi, la teatrele bucureştene Giuleşti, Comedie, Nottara, Casandra, dar şi la teatrele din Braşov, Bacău, Brăila, Botoşani, Constanţa, Piteşti, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Timişoara, Reşiţa, Piatra Neamţ, Suceava, Teatrul German Timişoara, Teatrul "Luceafărul" din Iaşi. Regia unora dintre aceste spectacole a fost semnată de nume mari precum Sanda Manu, Sorana Coroamă, Alexandru Tocilescu, Dan Nasta, Dan Alecsandrescu, Mircea Albulescu, Dan Micu. Piesele lui Iacoban au fost jucate şi peste hotare - la Teatrul Naţional German din Weimar, la Novosibirsk, Praga, Tbilisi.
Între premiile şi distincţiile primite de scriitor se numără Premiul Academiei Române pentru teatru (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2006), Ordinul "Meritul cultural" (1982, 1998 şi 2004), Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, "pentru meritele avute în creaţia artistică şi promovarea culturii româneşti în ţară şi peste hotare, pentru abnegaţia deosebită în slujirea instituţiilor culturale din Moldova" (2002), Medalia de stat "Mihai Eminescu" din partea Republicii Moldova (2013), mai precizează site-ul uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă










