DOCUMENTAR: Regizorul Alexandru Dabija împlineşte 65 de ani
Unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România, Alexandru Dabija, s-a născut la 13 februarie 1955, la Piatra-Neamţ, potrivit http://aarc.ro/. Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "IL Caragiale" din Bucureşti, secţia Regie de teatru.
Alexandru Dabija şi-a făcut debutul, în 1976, cu spectacolul ''Răfuiala" de Philip Massinger. Piesa de teatru a fost pusă în scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Alexandru Dabija obţinând premiul pentru cel mai bun regizor al anului, notează www.tnb.ro. Pe aceeaşi scenă a montat, printre altele ''O noapte furtunoasă'' de I. L. Caragiale (1979), ''Orfanul Zhao'' de Ji Jun-Xiang (1995), ''Comedia erorilor'' şi ''Mult zgomot pentru nimic'' de William Shakespeare (1996).
Foto: (c) OVIDIU BOGDAN / Arhiva istorică AGERPRES
Din 1991 este regizor al Teatrului Odeon din Bucureşti şi director al teatrului între 1991-1994 şi 1996-2002, notează acelaşi site.
De-a lungul anilor, a regizat numeroase spectacole atât în Bucureşti, cât şi în ţară, la Iaşi, Sibiu, Braşov, Piatra-Neamţ, Ploieşti, în care a abordat texte clasice dar şi din dramaturgia contemporană română şi străină. Între acestea se află: ''Avram Iancu'' de Mihai Măniuţiu (Studioul de Teatru Casandra, 1978), ''Taifunul" de Cao Yu (Teatrul Nottara, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moliere (Teatrul Nottara, 1989), ''Ospăţul lui Balthazar'' de Benjamin Fondane (Teatrul Nottara, 1990), ''Lola Blau'' de Georg Kreisler (Teatrul Evreiesc de Stat, 1993), ''Lungul drum al zilei către noapte'' de Eugene O'Neill (Teatrul Nottara, 1998), ''Şcoala femeilor'' de Moliere (Teatrul Mic, 1998), ''Jucăria de vorbe'' scenariu de Al. Dabija, după "Cartea cu jucării" de Tudor Arghezi (Teatrul Odeon, 1998), ''Gaiţele'' de Alexandru Kiriţescu (Teatrul Odeon, 2002), ''Bucureşti nicăieri'' pe texte de Tudor Arghezi şi H. R. Patapievici (Teatrul Act, 2002), ''... escu'' de Tudor Muşatescu (Teatrul de Comedie, 2002), ''Aici nu se simte'' de Lia Bugnar (Teatrul Luni de la Green Hours, 2003), ''Leonce şi Lena'' de Georg Buchner (Teatrul Odeon, 2004), "Trei surori" de A.P. Cehov (Teatrul Dramatic ''Toma Caragiu'', 2004), ''Aventurile lui Habarnam'' de N. Nosov (Teatrul Odeon, 2005), ''Block Bach'' (Teatrul Odeon, 2007), ''Camera de hotel'', o trilogie de Barry Gifford (Teatrul Odeon, 2008), ''Pyramus & Thisbe 4 You'' după William Shakespeare (Teatrul Odeon, 2010), ''Absolut!" după ''Ivan Turbincă'' de Ion Creangă (Teatrul Act, 2011), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (Teatrul de Comedie, 2011), ''Două loturi'' de I.L. Caragiale (TNB, 2012), ''Titanic Vals'', de Tudor Muşatescu (Teatrul Odeon, 2013), ''Mein Kampf'' de George Tabori (Teatrul Naţional din Cluj, 2014), ''Contra democraţiei'' de Esteve Soler (Sala Studio, 2014), ''13 tablouri cu oameni'', adaptare după Anton Pavlovici Cehov (Teatrul ''Elvira Godeanu'' Tg. Jiu, 2014), ''Logodnicii din provincie'' de Georges Feydeau (Teatrul Maghiar de Stat Cluj, 2014), ''O...ladă'', creaţie colectivă după Ion Creangă (Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, 2014), ''Vârciorova. Carantina'' de Vasile Alecsandri şi Matei Millo (Teatrul Municipal Bacovia din Bacău, 2014).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În realizarea spectacolelor sale a colaborat cu numeroşi actori, între care: Emil Hossu, Diana Lupescu, Mircea Diaconu, Cristian Şofron, Dana Dogaru, George Constantin, Marcel Iureş, George Mihăiţă, Dorina Chiriac, Maia Morgenstern, Marius Manole, Ana Ciontea, Valentin Teodosiu, Eugen Racoţi, Dorina Lazăr, Constantin Cojocaru, Ionel Mihăilescu, Marius Stănescu, Carmen Tănase, Virginia Rogin, Elvira Deatcu, Paula Niculiţă, Antoaneta Zaharia, Dana Voicu, Petre Nicolae, Ana Maria Moldovan, Pavel Bartoş, Alexandru Bogdan, Dan Rădulescu, Lucian Ionescu, Sara Chifor, Miral Solcanu, Tudor Roşu, Vlad Bazgă, Axel Moustache, Bogdan Cotleţ, Lucian Iftimie, Gavril Pătru.
Dintre cele mai recente spectacole puse în scenă, amintim: ''Variaţiuni pe modelul lui Kraepelin'' de Davide Carnevali (Teatrul Naţional din Iaşi, 2015), ''Recviem'' de Matei Vişniec (TNB, 2016), spectacolul eveniment "Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule ?", text scris de Cătălin Ştefănescu după romanul "Moromeţii" de Marin Preda (2015), "Svejk" după Jaroslav Hasek (Teatrul Odeon, 2016), "Micul Prinţ" de Antoine de Saint-Exupery (Teatrul de Comedie, 2017), "Şofer / Pictor" de Hillel Mitelpunkt (Teatrul Evreiesc de Stat, 2017), drama istorică "Viforul" de Barbu Ştefănescu Delavrancea (Teatrul Naţional "I.L. Caragiale", 2018), "Salba Dracului", un spectacol de teatru popular după texte semnate de Vasile Alecsandri (Teatrul Dramatic "Fani Tardini" din Galaţi, 2019), ''Moş Nichifor", după "Moş Nichifor Coţcariul" de Ion Creangă (Teatrul Act, 2019), "Afară, departe, pe câmp", după un scenariu dramatic de Cătălin Ştefănescu, la care a semnat şi scenografia (Teatrul de Comedie, 2020).
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva foto AGERPRES
Alexandru Dabija a debutat ca actor în scurtmetrajul ''O umbră de nor'' (2013) în regia lui Radu Jude, care a avut premiera, la Festivalul de la Cannes, în cadrul secţiunii Quinzaine des Réalisateurs. A mai jucat în lungmetrajele: ''Aferim!'' (prezentat în premieră mondială la 11 februarie 2015, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin), "Inimi cicatrizate" (2016) şi "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari" (2018), toate în regia lui Radu Jude.
A participat cu spectacolele sale la festivaluri recunoscute de teatru, între care: Festivalul Comediei Româneşti - festCO, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul MITEM - "Madach International Theatre Meeting", organizat de Teatrul Naţional din Budapesta, Festivalul European al Spectacolului - Festivalul Dramaturgiei Româneşti (FEST-FDR), Festivalul de Teatru Scurt, organizat de Teatrul "Regina Maria" din Oradea, Festivalul Internaţional de Teatru "Poveşti" Alba Iulia, Festivalul Internaţional de Teatru Clasic Arad, Festivalul "Bucureştii lui Caragiale", Festivalul Internaţional de Teatru Clasic Arad, Festivalul Internaţional de Teatru Nou de la Arad, Festivalul Internaţional de Teatru "Miturile Cetăţii" Constanţa, Festivalul Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila, Festivalul Internaţional Eurokontext s.k. de la Bratislava, Festivalul Internaţional de Teatru Independent Constanţa (FITIC).
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În 2014, secţiunea ''Personalităţi notorii ale teatrului românesc'', inaugurată în cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Scenice - Bienala Teatrului ''Eugene Ionesco'' (BITEI) de la Chişinău, i-a fost dedicată, fiindu-i selecţionate cinci producţii: ''Vârciorova. Carantină'' de Matei Milo şi Vasile Alecsandri, ''O...Ladă'' şi ''OO!'' - creaţii colective după Ion Creangă, ''Gaiţele'' de Alexandru Kiriţescu şi ''Titanic vals'' de Tudor Muşatescu. În 2017, la Gala Tânărului Actor HOP de la Costineşti, a condus pentru prima dată un atelier cu tema "Entuziasmul facil în piesele de teatru ale lui Cehov".
A fost invitat să monteze piese de teatru în Porto, Berlin, Bruxelles, Atena, potrivit http://aarc.ro/.
Foto: (c) RADU BURAGA / AGERPRES FOTO
Activitatea sa regizorală a fost premiată de-a lungul timpului, obţinând numeroase aprecieri: Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol - ''Orfanul Zhao'' (1995), Cel mai bun regizor la Festivalul Naţional de Comedie (Galaţi) şi Cel mai bun spectacol la Festivalul Dramaturgiei Româneşti (Timişoara) pentru spectacolul ''Ionesco - 5 piese scurte'' (2007), nominalizare la Premiul UNITER pentru Cel mai bun regizor şi pentru Cel mai bun spectacol ''Ionesco - 5 piese scurte'' (2008), Premiul Naţional pentru Artă, categoria Spectacol, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2008), Premiul UNITER pentru cea mai bună regie pentru spectacolul ''Pyramus & Thisbe 4 You'' (2010), Premiul UNITER pentru regia spectacolului "Două loturi" de I.L. Caragiale (2013), Premiul Gopo pentru cel mai bun actor într-un rol secundar într-un film de lungmetraj ficţiune - ''Aferim!'' (2016), Premiul "Aristizza Romanescu" în domeniul artelor spectacolului (Premiile Academiei Române 2014 decernate în decembrie 2016), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2018), Premiul Gopo pentru cel mai bun actor într-un rol secundar într-un film de lungmetraj ficţiune - "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari" (2019), Premiul pentru cea mai bună regie - spectacolul "Salba Dracului", după Vasile Alecsandri, producţia Teatrului Dramatic "Fani Tardini" Galaţi, acordat de Festivalul Naţional de Comedie desfăşurat la Galaţi între 4-13 octombrie (2019). AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega; editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă