Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a prezentat o nouă metodologie de admitere de noi membri în Uniunea Europeană, anunţând că obiectivul rămâne extinderea blocului comunitar în Balcani. Executivul comunitar a cerut mai multor ţări să avanseze "rapid" planul privind energia şi clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană. Procurorul şef european Laura Codruţa Kovesi a pledat în Parlamentul European pentru un buget mai mare al instituţiei pe care o conduce. Preşedintele Consiliului European Charles Michel a discutat la Bruxelles cu preşedintele Klaus Iohannis despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care s-au aflat pe agenda Uniunii Europene în perioada 3-7 februarie 2020.

Comisia Europeană
Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a prezentat la 5 februarie 2020 o nouă metodologie de admitere de noi membri, la cererea Franţei, apreciind că extinderea este ''geostrategică'', referire la viziunea conform căreia declinul influenţei globale a UE nu poate fi oprit fără o stabilitate în Balcani. Obiectivul Uniunii Europene rămâne în continuare extinderea la şase ţări balcanice - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia. Conform proiectului avansat, Comisia Europeană propune modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderarea la UE dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se armoniza standardelor europene, conform dpa. Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ''ghidaj'' politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ''Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest'' îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Comisia Europeană a cerut la 6 februarie 2020 mai multor ţări, printre care Franţa şi Germania, dar şi România, să înainteze "rapid" planul privind energia şi clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană, a indicat executivul comunitar într-un comunicat. Statele membre au avut termen până la sfârşitul anului 2019 să îşi înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima, privind diminuarea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Până în prezent, 19 din 27 de ţări şi-au prezentat planul naţional pentru energie şi climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson. Ţările restante sunt Franţa, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, precum şi Marea Britanie, care a ieşit din UE la 31 ianuarie, indică AFP.

Executivul comunitar a adoptat la 3 februarie 2020 două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene. Fiind dovedit că utilizarea acestor substanţe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene. Executivul comunitar subliniază că România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

Comisia Europeană a lansat la 4 februarie 2020 o consultare publică pentru a pregăti până la sfârşitul anului un plan de luptă împotriva cancerului, cauza unui deces din patru în Europa, conform AFP. În fiecare an, în Uniunea Europeană 3,5 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer, iar 40% din cazuri sunt legate de ''cauze ce ar putea fi evitate''. Aceasta este o problemă de sănătate gravă, care va afecta în mod direct 40 % dintre cetăţenii UE, cu un impact important asupra economiilor şi sistemelor de sănătate europene, potrivit Comisiei Europene.

Parlamentul European
Procurorul şef european Laura Codruţa Kovesi a pledat la 6 februarie 2020, la Bruxelles, într-o şedinţă comună a Comisiei pentru libertăţi civile (LIBE) şi a Comisiei de Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, pentru un buget mai mare al instituţiei pe care o conduce, plecând de la estimarea că aceasta va deschide 2.000 de cazuri noi în primul an de activitate, conform https://www.europarl.europa.eu. Ea a explicat că Parchetul European nu poate activa ca o agenţie cu activitate de regularitate, care să înceapă de la zero şi să-şi sporească gradual nivelul de activitate. EPPO trebuie să îmbunătăţească nivelul de protecţie a intereselor financiare ale UE. În plus, EPPO trebuie să poată trata un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de competenţă. Laura Codruţa Kovesi a citat dintr-un raport recent care estimează fraudele cu TVA în UE între 30 şi 60 de miliarde de euro anual.

Consiliul European
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit, la 7 februarie 2020, la Bruxelles, cu preşedintele României, Klaus Iohannis, cei doi discutând despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Şeful statului a reafirmat că România susţine un buget "ambiţios", preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, insistând asupra asigurării finanţării corespunzătoare a Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune şi reiterând că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între diferitele regiuni europene. Această întrevedere între cei doi oficiali pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 s-a desfăşurat în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a avut o discuţie telefonică la 3 februarie 2020 cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, fiind abordat nivelul cooperării Armenia-Uniunea Europeană. Ambii oficiali au convenit asupra necesităţii adâncirii cooperării, în special în ce priveşte relaţiile comerciale. Oficialul Uniunii Europene a transmis interesul blocului comunitar faţă de reformele democratice din Armenia, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

Eurostat
Peste două treimi dintre statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de state membre) aveau la 1 ianuarie 2020 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 600 de euro pe lună în est şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul UE, conform datelor publicate la 3 februarie 2020 de Eurostat. La începutul acestui an, Bulgaria avea cel mai scăzut salariu minim brut pe economie din UE (312 euro), urmată de alte nouă state membre din est cu salarii minime cuprinse între 400 şi 600 de euro pe lună: Letonia (430 euro), România (466 euro), Ungaria (487 euro), Croaţia (546 euro), Cehia (575 euro), Slovacia (580 euro), Estonia (584 euro), Lituania (607 euro) şi Polonia (611 euro).

Preţurile producţiei industriale în Uniunea Europeană şi în zona euro s-au menţinut stabile în decembrie, comparativ cu luna precedentă, România şi Olanda fiind pe primul loc în rândul statelor membre, conform datelor publicate la 4 februarie 2020 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Volumul comerţului cu amănuntul în România a urcat cu 8,5% în decembrie 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, acesta fiind cel mai însemnat ritm de creştere înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate la 5 februarie 2020 de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ, în zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 1,3% în ritm anual, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat un avans de 1,9%.

Aproximativ 5,2% din persoanele angajate în Uniunea Europeană, cu vârsta între 15 şi 64 de ani, au lucrat în mod obişnuit de acasă în anul 2018, pe primul loc fiind Olanda, unde 14% dintre salariaţi lucrează de acasă, urmată de Finlanda (13,3%), Luxemburg (11%) şi Austria (10%), la polul opus situându-se România şi Bulgaria, cu 0,4% şi, respectiv, 0,3% dintre angajaţi, arată datele publicate la 6 februarie 2020 de Eurostat. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Lăzăroiu)