Carnavalul de la Veneţia, ediţia 2020
În anul 2020, Carnavalul de la Veneţia se desfăşoară între zilele de 8 şi 25 februarie, potrivit http://www.carnevale.venezia.it/en/.
Pentru fiecare zi a carnavalului, organizatorii au pregătit expoziţii şi ateliere de sculptură, diorame cu tematică religioasă, patinoare şi, nu în ultimul rând, expoziţii de fotografii despre istoria Carnavalului de la Veneţia, arată sursa citată. În ziua de 14 februarie, este programat, în Piaţa San Marco, un bal dedicat zilei îndrăgostiţilor, intitulat "Amore e Musica".
Începând cu 15 februarie, se derulează zilnic, la Palatul Giustinian un carnaval dedicat copiilor. Din 20 februarie, încep etapele eliminatorii ale concursului pentru cele mai inspirate, originale şi extravagante măşti, finala fiind programată două zile mai târziu.
Între 15 şi 25 februarie, se desfăşoară un carnaval şi în Piaţa Ferretto din orăşelul Mestre, situat în apropierea Veneţiei, iar la 20 februarie, de carnaval se vor putea bucura şi vizitatorii insulei Burano, aflată la 7 km nord de Veneţia.
Carnavalul de la Veneţia (Carnevale di Venezia) are o frecvenţă anuală şi cuprinde manifestări stradale, baluri mascate, concerte şi parade ale costumelor.
Cele mai apreciate şi îndrăgite de către turişti sunt festivităţile de deschidere şi de închidere ale carnavalului. Acţiunea care anunţă în mod tradiţional începutul Carnavalului de la Veneţia este "Zborul îngerului" lansat din turnul clopotniţei Bazilicii San Marco, o tradiţie foarte veche ce adună o mulţime impresionantă de oameni în Piaţa San Marco. Tânăra care întruchipează un înger "zboară" de pe Turnul Campanile pe deasupra mulţimii adunate în piaţă, timp în care poate fi admirat cortegiul de personaje istorice, în frunte cu Dogele şi soţia acestuia. "Îngerul" se lansează din clopotniţă, ataşat de un cablu, aruncând cu confetti spre miile de spectatori mascaţi din piaţă pentru a i se alătura apoi Dogelui, la finalul unei coborâri de 80 de metri.
În 2019, ''Zborul îngerului'' a avut nu una, ci două protagoniste. Astfel, protagonista spectacolului a fost Erika Chia, în vârstă de 20 de ani, care a coborât acompaniată de melodia ''Space Oddity'', a lui David Bowie. În mod excepţional, însă, fata a fost precedată de un ''înger războinic'', Micol Rossi, o tânără de 27 de ani care suferă de boala Crohn, prin intermediul căreia organizatorii au dorit să adauge sărbătorii tradiţionale un mesaj de speranţă şi de tenacitate, pe fundalul sonor al ''Bolero-ului'' lui Ravel.
Istoria Carnavalului de la Veneţia începe în anul 1162, primul document scris care atestă această manifestare datând însă din 1268, când este menţionată şi folosirea măştilor, conform http://www.carnivalofvenice.com/. A fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracţie înainte de lăsatul secului pentru Postul Paştelui.
Carnavalul a luat o amploare internaţională în secolul al XVIII-lea, când tineri bogaţi din întreaga Europă veneau incognito la Veneţia să se distreze fără a fi recunoscuţi. Tradiţia a continuat până în 1930, când Mussolini a interzis carnavalul.
Abia în 1979, un grup de veneţieni a hotărât să reînvie tradiţia. Ulterior, carnavalul şi măştile veneţiene au devenit un simbol al Cetăţii Dogilor şi o atracţie pentru turiştii din întreaga lume. Ascunzând identitatea, măştile au făcut din seducţie o armă incitantă ce a permis infidelitatea şi amestecul claselor sociale în vremurile de demult. În prezent, ele oferă, în special, un aer de mister ce face carnavalul veneţian atât de special.
Măştile conferă unicitate carnavalului, în acelaşi fel în care gondolele conferă aerul de poveste Veneţiei. Măştile reprezentând personaje din "commedia dell'arte" sau măştile sinistre, măştile colorate şi strălucitoare, costumele de epocă, muzica de viori, sălile de bal şi focurile de artificii fac din acest eveniment unul cu totul aparte.
Cel mai faimos magazin de măşti veneţiene este "Carta Alta", de unde pot fi achiziţionate de la măşti din plastic sau din material textile până la cele din ceramică.
Alt magazin cunoscut este Ca Macana, ale cărei măşti au putut fi admirate în filmul ''Cu ochii larg închişi'' ("Eyes Wide Shut"), din 1999, regizat de Stanley Kubrik, potrivit http://www.camacana.com/about-us/.
Cea mai cunoscută deghizare este "Bauta", o mască albă cu un nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi un tricorn, adică o pălărie cu trei colţuri numită tabarro. Alte măşti celebre purtate de-a lungul timpului la carnavalul veneţian sunt Colombina, Medico della peste şi Moretta.
România a participat la Carnavalul de la Veneţia pentru prima dată în mod oficial, în calitate de invitat de onoare, la ediţia din anul 2008, desfăşurată în perioada 26 ianuarie-5 februarie. Propunerea a venit din partea Primăriei din Veneţia. Printre cei ce au reprezentat ţara noastră la acest eveniment s-au numărat actorul Dan Puric, formaţia de căluşari din judeţul Olt, Teatrul Masca, Orchestra de Cameră Philarmonia. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă










