În urma decretului lege din seara zilei din 22 decembrie 1989, prin care era consfinţit dreptul la liberă asociere, a avut loc prima întrunire a armenilor din Bucureşti, în vederea constituirii unei organizaţii, notează www.ispmn.gov.ro.

La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare.

Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română.

Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri.

În acest nou context, a reapărut la 15 mai 1990, la Bucureşti, revista "Ararat", publicaţie în limba română a armenilor din România, la iniţiativa publicistului Arşag Bogdan Căuş. Revista "Ararat" a apărut pentru prima oară în 1924 sub conducerea publicistului Vartan Mestugean. În 1942 şi-a încetat apariţia. Primele numere au fost finanţate din donaţii ale membrilor comunităţii. Din colectivul redacţional mai făceau parte Varujan Vosganian, Anais Nersesian, Bedros Horasangian, Dumitru Avachian, Madeleine Karacaşian, Mihai Stepan Cazazian, potrivit www.uniuneaarmenilor.ro.

Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. În cadrul Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (2 februarie - 20 mai 1990), UAR a fost reprezentată de Varujan Vosganian, Sergiu Selian şi Nşan Bogdan-Căuş, potrivit www.ispmn.gov.ro.

La 11 martie 1990, a avut loc, la Bucureşti, Primul Congres al UAR. Delegaţii l-au ales ca preşedinte pe Varujan Vosganian, vicepreşedinţi - Varujan Pambuccian şi Nşan Bogdan Căuş, iar secretar general - Setin Maganian.

Uniunea Armenilor din România a obţinut la 20 mai 1990, la primele alegeri libere ce au avut loc în România, un mandat de deputat în persoana lui Varujan Vosganian, candidatul propus de comunitate, care a reprezentat organizaţia armenilor şi în legislatura 1992-1996. În legislatura 1996-2000, Varujan Vosganian, preşedintele UAR, a fost ales atât senator din partea Uniunii Forţelor de Dreapta cât şi preşedinte al Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului, iar Varujan Pambuccian a fost ales deputat al UAR. În legislaturile următoare, Uniunea Armenilor din România fost reprezentată în Camera Deputaţilor de Varujan Pambuccian.

Prin Constituţie şi Legea electorală, UAR are dreptul să participe la alegerile locale şi parlamentare, reuşind să obţină de fiecare dată un loc de deputat, deputatul UAR fiind prin tradiţie liderul Grupului Minorităţilor Naţionale (altele decât cea maghiară) din Camera Deputaţilor.

În zilele de 6 şi 7 iunie 1992, au avut loc la Bucureşti lucrările celei de-a doua conferinţe pe ţară a UAR. A fost reales în funcţia de preşedinte Varujan Vosganian, iar vicepreşedinţi au fost aleşi Varujan Pambuccian şi Nşan Bogdan Căuş, iar secretar general - Setin Maganian. În prezent, Varujan Vosganian deţine funcţia de preşedinte al UAR şi Varujan Pambuccian pe cea de vicepreşedinte.

În 1993, au fost instituite Premiile UAR, acordate armenilor care şi-au adus contribuţia, în diferite domenii de activitate, prin aceasta sporind prestigiul comunităţii. De asemenea, UAR sprijină permanent activitatea Bisericii Armene precum şi cea a armenilor catolici, contribuind la organizarea marilor sărbători dar şi cu ocazia hramului bisericilor armeneşti din toată ţara.

Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că, în 2019, la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană "primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă", după cum se arată în expunerea de motive publicată pe site-ul www.cdep.ro. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Explicație foto deschidere: 

Şedinţa de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională

(CPUN) din 9 februarie 1990; şedinţele CPUN s-au desfăşurat în fostul sediul al Marii Adunări Naţionale (MAN), care din anul 1997 a devenit Palatul Patriarhal. În imagine: Varujan Vosganian din partea Uniunii Armenilor din România, Ion Iliescu din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Diaconescu din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat şi Nica Leon.