"Eugenie Grandet" este numele unui roman semnat de autorul francez Honore de Balzac (1799-1850).

Lucrarea a fost publicată în anul 1833. Opt ani mai târziu, Balzac are viziunea integrării întregii sale opere, trecute şi viitoare, într-un singur ansamblu, intitulat "Comedia umană", nume inspirat, probabil, din faimoasa "Divină comedie" a lui Dante. "Comedia umană" avea să devină un adevărat inventar al moravurilor umane şi o frescă aproape completă, realizată prin intermediul a aproximativ 2.000 de personaje, a societăţii franceze din secolul XIX şi, prin extensie, a naturii umane.

Cele trei părţi ale "Comediei umane" sunt "Studii de moravuri", "Studii filosofice" şi "Studii analitice". Prima parte, cea mai importantă şi mai dezvoltată de autor, cuprinde, la rândul său, şase capitole, denumite "scene". "Eugenie Grandet" face parte din capitolul "Scene din viaţa de provincie".

Protagonista anunţată în titlu reprezintă genul de persoană sinceră, naivă şi binevoitoare, ale cărei aspiraţii sunt distruse de interesele meschine şi materialiste ale celor din jur.

Fiică a unui speculant îmbogăţit din oraşul Saumur din vestul Franţei, Eugenie duce, de mică, o viaţă de privaţiuni, cauzată de zgârcenia patologică a tatălui său. Venirea, într-o bună zi, de la Paris a arătosului său văr, Charles, naşte, în sufletul tinerei, fiorii iubirii, necunoscuţi până atunci. Drept urmare, Eugenie decide să îl ajute cum poate pe Charles să plece în Indii pentru a face avere, dându-i acestuia cei câţiva bani de aur primiţi în dar, anual, de la tatăl ei. Acesta din urmă află de "risipa" făcută de fiică şi decide să o pedepsească, hrănind-o numai cu pâine şi apă.

Opt ani mai târziu, Charles revine în Franţa, însă speranţele lui Eugenie de a-l revedea sunt spulberate atunci când primeşte o simplă informare din partea lui, în care îşi anunţă căsătoria cu fiica unei familii nobile şi bogate. Resemnată, Eugenie va trăi până la sfârşitul vieţii în izolare, făcând fapte caritabile.

Deşi Eugenie este personajul central al romanului, memorabil a rămas şi portretul pe care Balzac i-l face lui Felix Grandet, unul dintre cele mai bine realizate tipuri de avar din literatura universală.

Romanul lui Balzac a fost ecranizat în repetate rânduri, începând cu pelicula "The Conquering Power", regizată de irlandezul Rex Ingram în 1921. A urmat adaptarea italiană "Eugenia Grandet", realizată, în 1946, de Mario Soldati. Cea mai recentă adaptare cinematografică a romanului este filmul omonim din 1993, regizat de Jean-Daniel Verhaeghe, cu Alexandra London în rol principal, potrivit imdb.com. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)