Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis, la 30 ianuarie 2020, că moţiunea de cenzură depusă de PSD va fi prezentată în plenul Parlamentului la 3 februarie, începând cu ora 14.00. Data dezbaterii şi votului moţiunii de cenzură urmează să fie stabilite într-o nouă şedinţă a Birourilor permanente.

Moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Orban, intitulată "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", a fost depusă în Parlament, la 30 ianuarie, după ce, la 29 ianuarie, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul de lege privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

***
Moţiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii din România pot să retragă mandatul acordat executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare. Există două situaţii în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceştia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie iniţiativă sau în termen de trei zile de la angajarea răspunderii de către guvern asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 şi 114 din Constituţie).

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, potrivit articolului 113 din Constituţie.

Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. (art. 92 din Regulamentul Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

În cel mult cinci zile de la data depunerii, moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două camere. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc în cel mult trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două camere.

Data şi locul şedinţei comune în care au loc prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc, se mai arată în Regulamentul celor două camere.

După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele de şedinţă comună dă cuvântul prim-ministrului sau, după caz, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.

Urmează intervenţii ale deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se votează moţiunea de cenzură, prin vot secret cu bile (art. 88, art. 93 şi 94 din Regulamentul camerelor). Preşedintele şedinţei comune anunţă rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.

În cazul în care moţiunea de cenzură nu întruneşte majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcţie. Totodată, dacă moţiunea este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

În situaţia în care moţiunea este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată de parlament guvernului se consideră retrasă, iar guvenul este demis (art. 113 din Constituţie).

Odată ce guvernul este demis, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Irina Giurgiu)