Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 28 ianuarie, la Bruxelles, prilej cu care preşedinţia croată a Uniunii (ian.-iun. 2020) prezintă priorităţile pentru prima jumătate a anului 2020. Conferinţa pe tema viitorului Europei, proiect ce va fi lansat de Comisie în luna mai, este un alt subiect luat în discuţie, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Priorităţile preşedinţiei croate sunt grupate sub sloganul "O Europă puternică într-o lume a provocărilor", programul acesteia bazându-se pe patru axe principale: o Europă care se dezvoltă, o Europă care uneşte, o Europă care protejează, o Europă influentă.

Preşedinţia croată a Uniunii Europene consideră că punerea în aplicare a unui cadru financiar multianual ambiţios, echilibrat şi durabil pentru perioada 2021-2027 ar trebui să fi o prioritate. Punerea în aplicare a pilonului European al drepturilor sociale, stoparea tendinţelor demografice negative, reţeaua trans-europeană de transport (RTE-T), politica de extindere UE (Balcanii de Vest), Pactul verde European sunt o parte dintre temele promovate de preşedinţia croată, conform site-ului https://eu2020.hr/.

În cadrul reuniunii din 28 ianuarie, are loc şi un schimb de opinii cu privire la conferinţa pe tema viitorului Europei, prezentată recent de Comisia Europeană. În decembrie 2019, Consiliul European a însărcinat preşedinţia croată să lucreze la definirea unei poziţii a Consiliului privind conţinutul şi funcţionarea unei astfel de conferinţe.

Conferinţa privind viitorul Europei este un nou proiect prezentat de Comisia Europeană la 21 ianuarie 2020, care ar urma să fie lansat la 9 mai 2020, de Ziua Europei şi să se desfăşoare pe parcursul a doi ani. Conferinţa privind viitorul Europei îşi propune să le ofere europenilor posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus cu privire la ceea ce face Uniunea Europeană şi cum se pune în slujba cetăţenilor. Comisia consideră că reuniunile şi discuţiile în format conferinţă reprezintă un forum deschis tuturor, nu numai celor care locuiesc în capitalele Europei, ci cetăţenilor din toate colţurile Uniunii.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Afaceri Generale a UE s-a desfăşurat la Bruxelles, la 10 decembrie 2019. În cadrul reuniunii, Consiliul a desfăşurat o audiere privind situaţia Ungariei în baza articolului 7 din Tratatul UE. Audierea s-a concentrat pe independenţa sistemului judiciar, libertatea de exprimare şi libertatea academică în Ungaria, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Mecanismul pus în mişcare prin articolul 7 din Tratatul privind UE (versiunea consolidată) presupune constatarea unei încălcări grave de către un stat membru a valorilor pe care se întemeiază Uniunea şi posibilitatea de a se decide inclusiv suspendarea dreptului de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

***
Consiliul Afaceri Generale este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE, care pregăteşte reuniunile Consiliului European şi urmăreşte rezultatele acestora, dar, în acelaşi timp, este responsabil şi de o serie de domenii de politică transsectorială.

Politicile transsectoriale de care se ocupă CAG sunt extinderea UE şi negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe 7 ani al UE), politica de coeziune, organizarea instituţională a UE. CAG se ocupă, de asemenea, de orice alt dosar pe care i-l încredinţează Consiliul European.

Consiliul Afaceri Generale este alcătuit, în principal, din miniştrii Afacerilor Europene ai tuturor statelor membre ale UE. La reuniuni este reprezentată şi CE prin comisarul care răspunde de relaţiile interinstituţionale, în funcţie de subiectul dezbătut.

Consiliul UE exercită, împreună cu PE, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, vizitat pe https://eur-lex.europa.eu/.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului e reprezentată de documente fără efecte juridice cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. În acest sens, aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare-Ionela Gavril, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Alexandru Cojocaru)