Concluziile primei sesiuni plenare a Parlamentului European din 2020, planul de investiţii al Comisiei Europene pentru Planul Ecologic European, discuţiile privind situaţia din Iran şi menţinerea acordului nuclear, precum şi priorităţile preşedinţiei croate a Consiliului UE se numără printre subiectele săptămânii europene 13-17 ianuarie.

Parlamentul European

În cadrul primei sesiuni plenare din acest an (13-16 ianuarie 2020), Parlamentul European a făcut apel la mai multe măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru a plasa cetăţenii în centrul iniţiativei de reformare a UE, conform www.europarl.europa.eu.

* Parlamentul a susţinut la 15 ianuarie planul Comisiei Europene privind atingerea neutralităţii climatice până în 2050 şi a cerut o ţintă superioară celei de 55% pentru reducerea emisiilor până în 2030.

* Cetăţenii trebuie să se afle în centrul discuţiilor privind modalităţile de reformare a UE - au susţinut eurodeputaţii într-o rezoluţie adoptată la 15 ianuarie, prezentând şi viziunea asupra Conferinţei privind Viitorul Europei. În aceeaşi zi, s-a adoptat o rezoluţie care vizează protecţia cetăţenilor UE şi ai Regatului Unit după Brexit.

* Eurodeputaţii au dezbătut la 13 ianuarie situaţia din Iran în urma tensiunilor recente, iar Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a subliniat importanţa păcii în Orientul Mijlociu, în timpul unui discurs susţinut în faţa Parlamentului, la 15 ianuarie.

* La 16 ianuarie, Parlamentul a adoptat o rezoluţie care critică situaţia din Polonia şi Ungaria privind statul de drept. În rezoluţia, adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 41 de abţineri, eurodeputaţii subliniază că rapoartele şi declaraţiile Comisiei Europene şi ale organismelor internaţionale, cum ar fi ONU, OSCE şi Consiliul Europei, indică faptul că "situaţia din Polonia şi din Ungaria s-a deteriorat de la declanşarea articolului 7 alineatul (1)". PE accentuează că audierile organizate de Consiliu în temeiul articolului 7 din Tratat nu sunt organizate nici periodic, nici structurat şi solicită Consiliului să adreseze recomandări concrete ţărilor în cauză, inclusiv termenele limită. Comisia Europeană este invitată să utilizeze pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a lua măsuri în legătură cu existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia şi Ungaria a valorilor pe care se întemeiază UE.

Comisia Europeană

* La 13 ianuarie 2020, preşedinta şi membrii Comisiei Europene (CE) au luat, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg, angajamentul solemn prevăzut de tratatele Uniunii Europene. Deşi tratatele nu prevăd modalităţile specifice ale angajamentului solemn, Comisia a acordat întotdeauna o importanţă deosebită acestei ceremonii în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa Alteţei Regale, Marele Duce, a preşedintelui Camerei Deputaţilor a Marelui Ducat al Luxemburgului, Fernard Etgen, şi a premierului Luxemburgului, Xavier Bettel.

* Comisia Europeană a prezentat la 14 ianuarie planul de investiţii pentru Planul Ecologic European, care va mobiliza investiţii publice şi va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro, relevă un comunicat al executivului comunitar. Mecanismul pentru o tranziţie justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Deşi toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, cu scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Mecanismul va crea investiţiile necesare pentru a ajuta lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili.
- Mecanismul pentru o tranziţie justă va consta în trei surse principale de finanţare: 1) Un fond pentru o tranziţie justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. 2) O schemă specifică pentru o tranziţie justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere. 3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

* La 14 ianuarie, Comisia Europeană a numit-o pe Ilze Juhansone, fost ambasador al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană, în funcţia de secretar general, cel mai înalt post administrativ din executivul comunitar.

* Comisia Europeană a decis, la 14 ianuarie, să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la noul regim disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, solicitând Curţii aplicarea unei proceduri accelerate, informează https://ec.europa.eu/. La 3 aprilie 2019, Comisia a lansat această procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, motivul invocat fiind acela că noul regim disciplinar aduce atingere independenţei judiciare a judecătorilor polonezi şi nu asigură garanţiile necesare pentru a-i proteja de controlul politic, astfel cum a solicitat Curtea de Justiţie a UE. În urma unei analize detaliate a răspunsului primit, Comisia a concluzionat că acesta nu răspunde preocupărilor de ordin legal şi a făcut următorul pas în cadrul procedurii, trimiţând un aviz motivat la 17 iulie 2019. Polonia nu a reuşit să răspundă preocupărilor Comisiei nici în cel mai recent răspuns trimis

* CE a lansat la 14 ianuarie prima etapă a consultării cu partenerii sociali - întreprinderile şi sindicatele - cu privire la chestiunea salariilor minime echitabile pentru lucrătorii din UE, se arată într-un comunicat de presă al executivului comunitar. Deşi numărul persoanelor încadrate în muncă în UE este la un nivel record, mulţi angajaţi continuă să se confrunte cu dificultatea de a face faţă cheltuielilor de zi cu zi. Preşedintele von der Leyen şi-a exprimat dorinţa ca fiecare lucrător din Uniunea noastră să aibă un salariu minim echitabil care să îi permită un trai decent, indiferent de locul în care lucrează.

* La 14 ianuarie, CE a decis să aloce anul acesta 200,9 milioane de euro pentru finanţarea activităţilor de promovare a produselor agroalimentare din UE atât pe plan intern, cât şi extern, se arată într-un comunicat de presă al executivului comunitar. Programul de lucru pentru 2020 aferent politicii de promovare, care a fost adoptat de Comisie, prezintă principalele priorităţi ale acestui sprijin. Mai mult de jumătate din bugetul pe 2020 (118 milioane de euro) va fi direcţionat către campanii care vizează pieţe din afara UE cu potenţial de creştere puternică, precum Canada, China, Japonia, Coreea, Mexic şi Statele Unite. Printre sectoarele eligibile se numără sectorul produselor lactate şi al brânzeturilor, sectorul măslinelor de masă şi al uleiului de măsline şi sectorul viticol.

* La 15 ianuarie, Executivului comunitar a anunţat că aproximativ 20.000 de tineri în vârstă de 18 ani urmează să primească un permis de călătorie în cadrul celei de-a patra, şi ultima rundă a iniţiativei DiscoverEU, care a atras în jur de 75.000 de cereri din întreaga Europă. Cei 20.000 de tineri europeni, aleşi pe baza unor criterii de selecţie prestabilite şi a unor cote specifice per stat membru, pot călători între 1 aprilie şi 31 octombrie 2020 timp de până la 30 de zile.

* La 16 ianuarie, şeful diplomaţiei Uniunii Europene, spaniolul Josep Borrell, s-a întâlnit cu omologul său iranian Mohammad Zavad Zarif, la New Delhi, pentru a presa Iranul să menţină acordul nuclear şi să revină asupra încălcării angajamentelor sale, potrivit AFP. Josep Borrell a insistat în cursul întâlnirii asupra "interesului constant al Uniunii Europene de a menţine acordul, care în prezent este mai important ca oricând, date fiind escaladările periculoase din Orientul Mijlociu şi din regiunea Golfului". Pactul între Iran şi Grupul 5+1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania) riscă să devină caduc după ce preşedintele american Trump l-a denunţat în mod unilateral în 2018, după care a reinstituit sancţiuni economice drastice împotriva Teheranului. Ca ripostă la retragerea americană din acord, Teheranul s-a dezangajat din luna mai din mai multe puncte-cheie ale acestui pact care limita drastic activităţile sale nucleare. Cele trei state europene semnatare ale acordului de la Viena - Marea Britanie, Franţa şi Germania - au anunţat, la 14 ianuarie, declanşarea Mecanismului de Reglementare a Diferendelor (MRD) în încercarea de a constrânge Teheranul să revină la aplicarea prevederilor înţelegerii.

Consiliul UE

* La 13 ianuarie, Consiliul a reînnoit aşa-numita listă UE a organizaţiilor teroriste, care cuprinde persoane, grupuri şi entităţi care fac obiectul unor măsuri restrictive în vederea combaterii terorismului. Persoanele, grupurile şi entităţile de pe listă fac obiectul îngheţarii fondurilor lor şi a altor active financiare în UE. De asemenea, se interzice operatorilor din UE să pună fonduri şi resurse economice la dispoziţia lor, conform www.consilium.europa.eu. Acest regim de sancţiuni este separat de regimul UE de punere în aplicare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU 1267 (1999), 1989 (2011) şi 2253 (2015) şi care vizează Al-Qaida şi ISIL/Da'esh. De asemenea, UE are propriul său regim de sancţiuni care îi permite sa aplice în mod autonom sancţiuni împotriva ISIL/Da'esh şi Al-Qaida, precum şi împotriva persoanelor şi entităţilor asociate sau care le acordă sprijin, arată sursa citată.

* La 15 ianuarie, premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic, a prezentat în faţa Parlamentului şi a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, priorităţile preşedinţiei croate a Consiliului UE (1 ianuarie-30 iunie 2020). Sub sloganul ''O Europă puternică într-o lume a schimbărilor'', preşedinţia croată intenţionează să aducă răspunsuri pertinente la îngrijorările cetăţenilor, a subliniat Andrej Plenkovic în alocuţiunea sa, în cadrul căreia a prezentat patru mari priorităţi: o Europă care se dezvoltă, se conectează, protejează şi este influentă. Activitatea preşedinţiei croate se va concentra pe un acord asupra noului Cadru Financiar Multianual, retragerea sistematică a Regatului Unit, organizarea summitului UE- Balcanii de Vest în luna mai şi pregătirea Conferinţei privind Viitorul Europei, a transmis www.europarl.europa.eu.

Eurostat

* Conform datelor publicate de Eurostat la 13 ianuarie 2020, România a avut al treilea mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2019. Ţările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în perioada menţionată au fost Marea Britanie (23,9 miliarde euro), Franţa (4,1 miliarde euro) şi România (3,6 miliarde euro). Conform acestor date, în perioada iulie-septembrie 2019, un număr de 17 state membre UE au înregistrat un excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (63,2 miliarde euro), Olanda (19,3 miliarde euro) şi Italia (17,3 miliarde euro), în timp ce alte 10 state membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent, iar un singur stat membru a înregistrat o situaţie de echilibru a contului curent. Pe ansamblu, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 69,4 miliarde euro în trimestrul al treilea al anului trecut (1,7% din PIB-ul UE), în creştere faţă de un surplus de 43,5 miliarde euro (1,1% din PIB) în trimestrul al doilea al anului trecut şi un surplus de 42 miliarde euro (1,1% din PIB) în trimestrul al treilea din 2018. În trimestrul al treilea din 2019, UE a înregistrat cele mai mari excedente de cont curent pe relaţia cu SUA (71,2 miliarde euro), Elveţia (13,4 miliarde euro) şi Canada (10,4 miliarde euro). Deficite au fost înregistrate pe relaţia cu China (31,8 miliarde euro), Rusia (2,7 miliarde euro) şi India (1,6 miliarde euro).

* La 15 ianuarie, Oficiul European de Statistică a publicat datele privind producţia industrială pe luna noiembrie 2019, care a scăzut cu 1,5% în zona euro şi cu 1,3% în Uniunea Europeană (UE 28), comparativ cu noiembrie 2018, iar în rândul statelor membre cele mai semnificative scăderi în ritm anual au fost înregistrate în Grecia (minus 8,3%) şi România (minus 7,5%). De la o lună la alta, noiembrie 2019 comparativ cu luna octombrie 2019, producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro, dar a scăzut cu 0,1% în UE. Cele mai mari creşteri ale producţiei industriale în ritm anual au fost înregistrate în Lituania (3%), Malta (2,6%), Polonia şi Suedia (1,6%). La polul opus, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Danemarca (minus 4,7%), Irlanda (minus 4,1%) şi Grecia (minus 3,7%). În România, producţia industrială a scăzut cu 0,3% în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna precedentă.

* Datele publicate de Eurostat la 17 ianuarie arată că lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 24% în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna noiembrie 2018, acesta fiind cel mai mare avans înregistrat în rândul statelor membre UE. Comparativ, atât în zona euro cât şi la nivelul Uniunii Europene lucrările de construcţii au înregistrat o creştere de 1,4% în ritm anual. În rândul statelor membre UE, lucrările de construcţii au înregistrat cele mai mari creşteri în România (24%), Ungaria (6,8%) şi Germania (4,8%), iar cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Slovacia (minus 9,6%), Slovenia (minus 8,4%) şi Spania (minus 3%). AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Adrian Dădârlat)