Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 20 ianuarie, la Bruxelles, pentru a discuta despre situaţia din Bolivia, India, Libia, Venezuela, dar şi despre situaţia din Sahel sau despre diplomaţia în domeniul climei. Informal, miniştrii de externe ai ţărilor membre UE vor discuta şi despre procesul de pace din Orientul Mijlociu (Libia şi Irak), luând în calcul rezultatele Consiliului extraordinar al Afacerilor Externe din 10 ianuarie 2020, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii discută mai întâi despre subiectele presante aflate pe agenda internaţională precum evoluţiile din Bolivia, India, Libia şi Venezuela.

Cu privire la Sahel, miniştrii urmează să aibă un schimb de vederi despre deteriorarea situaţiei umanitare şi de securitate în Sahel şi despre rolul pe care UE îl poate juca în calitate de partener în regiune. La 13 mai 2019, Consiliul UE a adoptat concluzii cu privire la Sahel, reiterând faptul că această regiune constituie o prioritate strategică pentru UE şi statele membre ale acesteia. UE s-a angajat să promoveze securitatea şi dezvoltarea Sahelului prin promovarea dialogului politic şi diplomatic, securitatea şi stabilitatea, precum şi sprijinul pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar.

G5 Sahel este un cadru instituţional creat în vederea coordonării, cooperării şi dezvoltării regionale în Africa de Vest. Cele cinci ţări componente - Burkina Faso, Chad, Mali, Mauritania şi Niger - au pus bazele cooperării regionale în februarie 2014, potrivit site-ul https://www.g5sahel.org/. În regiune situaţia conflictuală s-a extins odată cu conflictul din Mali din 2012.

În ceea ce priveşte diplomaţia climatică, miniştrii de externe continuă discuţiile pe marginea concluziilor adoptate de Consiliul European din 12 decembrie 2019. Potrivit concluziilor, Consiliul European îşi exprimă susţinerea pentru obiectivul creării, până în 2050, a unei Uniuni Europene neutre din punct de vedere climatic, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, urmând ca această instituţie să revină asupra subiectului în iunie 2020. De asemenea, Consiliul European invită Comisia să pregătească o propunere pentru strategia pe termen lung, în cursul anului 2020, în vederea adoptării acesteia de către Consiliu şi a transmiterii sale către CCONUSC (Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice), se arată în concluziile din 12 decembrie.

Discuţia informală despre Orientul Mijlociu se va purta pe marginea discuţiilor anterioare din Consiliul Afaceri Externe, din data de 10 ianuarie 2020, când miniştrii de resort au abordat impactul acestor evoluţii asupra coaliţiei internaţionale implicate în lupta împotriva Da'esh. De asemenea, Consiliul a făcut apel la detensionare urgentă, condamnând orice atac cu privire la forţele de coaliţie Da'esh.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Afaceri Externe a fost una extraordinară şi a avut loc la 10 ianuarie, în contextul escaladării situaţiei din Orientul Mijlociu, ca urmare a ripostei Iranului împotriva SUA, după ce Statele Unite au anunţat că l-au ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani (3 ianuarie 2020).
***
Consiliul Afaceri Externe este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului Uniunii Europene, fiind responsabil de acţiunea externă a UE, care include politica externă, apărarea şi securitatea, comerţul, cooperarea pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar. Consiliul Afaceri Externe este format din miniştrii afacerilor externe din toate statele membre ale UE, însă, în funcţie de ordinea de zi, îi poate reuni şi pe miniştrii apărării, miniştrii competenţi în materie de dezvoltare sau pe cei ai comerţului. Consiliul Afaceri Externe se reuneşte o dată pe lună. Preşedinţia Consiliului Afaceri Externe este asigurată, de regulă, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, însă acesta poate fi înlocuit de membrul din cadrul Consiliului Afaceri Externe care reprezintă statul ce deţine preşedinţia semestrială, prevede Regulamentul de Procedură al Consiliului UE.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului pe care îl reprezintă şi să exercite dreptul de vot, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, prezentat pe eur-lex.europa.eu. Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate. Consiliul este, de asemenea, asistat de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general. Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. AGERPRES/ (Documentare-Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)