Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a confirmat sprijinirea României pentru aderarea la spaţiul Schengen, preşedinta Comisiei Europene a avertizat Marea Britanie asupra necesităţii liberei circulaţii a cetăţenilor europeni după Brexit în Regatul Unit, Croaţia speră ca în timpul mandatului său la şefia Consiliului Uniunii Europene să poată contribui la procesul de extindere al Uniunii în Balcani, iar miniştrii de externe ai statelor membre s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta pe marginea noilor evoluţii privind acordul cu Iranul, acestea fiind câteva dintre cele mai importante teme care au vizat agenda comunitară în intervalul 6-10 ianuarie 2020.

Parlamentul European
Parlamentul European sprijină aderarea României la spaţiul Schengen, a spus la 8 ianuarie 2020, preşedintele David Sassoli, adăugând că interesele legislativului comunitar şi cele ale României coincid "în mare parte". "Parlamentul sprijină din toată inima aderarea României la spaţiul Schengen", a afirmat preşedintele David Sassoli, într-o declaraţie de presă comună cu premierul Ludovic Orban, aflat în vizită oficială la Bruxelles.


Comisia Europeană
Marea Britanie nu poate să spere la relaţii comerciale fără fricţiuni cu Uniunea Europeană după Brexit fără a asigura libera circulaţie pentru cetăţenii europeni, a declarat, la 10 ianuarie 2020, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit AFP. "Dacă nu există libera circulaţie a persoanelor, bineînţeles că nu poate exista libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalurilor", a afirmat preşedinta Comisiei Von der Leyen într-o conferinţa de presă în Croaţia.
Guvernul britanic al lui Boris Johnson şi-a anunţat intenţia de a pune capăt liberei circulaţii a persoanelor, care le permitea până acum cetăţenilor din Uniune să trăiască în Marea Britanie, iar britanicilor să se deplaseze şi să trăiască în ţările din UE. "Este important pentru noi ca Marea Britanie să aleagă cât de apropiată vrea să fie de Uniunea Europenă", a mai explicat şefa Comisiei Europene. Pentru ca Marea Britanie să aibă acces la piaţa unică a UE, "există bineînţeles o condiţie prealabilă, şi anume să recunoască principiile de reglementare sau regulile", a declarat ea, adăugând că UE "vrea un parteneriat solid şi bun" cu Londra.


Consiliul Uniunii Europene
Croaţia a preluat la 1 ianuarie 2020 preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Guvernul croat speră în special să integreze ţara cât mai repede în spaţiul Schengen, vital pentru industria sa turistică, şi în zona euro.
La 9 ianuarie 2020, premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că doreşte să se întâlnească cu cancelarul german Angela Merkel pentru a face lobby în favoarea extinderii Uniunii Europene către statele din Balcani, potrivit agenţiei DPA. ''Încercăm să creăm un climat pozitiv'', a spus Plenkovic la Zagreb în timpul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Subliniind că doreşte să susţină statele vecine Croaţiei, şeful guvernului de la Zagreb a mai afirmat că a discutat cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre extinderea UE şi doreşte să facă acelaşi lucru cu cancelarul german Angela Merkel.

Uniunea Europeană trebuie să rămână unită şi să arate lumii că poate fi un lider global, a declarat, la 9 ianuarie 2020, preşedintele în exerciţiu a Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, cu ocazia unei cine organizate la Zagreb pentru a marca lansarea preşedinţiei semestriale croate a Consiliului Uniunii Europene, conform agenţiei de presă HINA.
În alocuţiunea adresată membrilor noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, Grabar-Kitarovic a apreciat că agenda executivului comunitar până în 2024 este una ambiţioasă, în contextul provocărilor multiple cu care se confruntă Europa. ''Cred că prin cele patru priorităţi ale noastre putem crea cu adevărat o Europă mai bună, ajustată la cetăţenii săi. Prin Europa care dezvoltă, conectează, protejează şi este influentă la nivel mondial, vom susţine dezvoltarea durabilă a UE, simultan soluţionând problema presantă a provocărilor demografice. Vom pleda pentru coeziune şi convergenţă, tratând chestiunea urgentă a schimbărilor climatice. Vom promova iniţiativele care contribuie la transport, energie şi conectivitatea digitală, de asemenea prin Iniţiativa celor Trei Mări, consolidând în acelaşi timp securitatea cetăţenilor noştri şi având o abordare cuprinzătoare faţă de migraţie. În fine, conştienţi de puterea transformatoare a procesului de aderare, vom continua să sprijinim activ extinderea UE'', a spus şefa statului croat la final de mandat, accentuând că Uniunea Europeană poate fi un lider global prin promovarea păcii, a democraţiei, a solidarităţii şi a tuturor valorilor fundamentale.

Ministrul de externe german Heiko Maas consideră că acordul nuclear încheiat în 2015 cu Iran este în continuare relevant şi că şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană îşi vor reafirma angajamentul faţă de această înţelegere, în pofida anunţului Teheranului privind abandonarea ultimei restricţii pe care o mai respecta, şi anume limitarea numărului de centrifuge, conform Reuters. ''Noi credem că acest acord are în continuare sens pentru că obligă Iranul să nu dezvolte niciun fel de arme nucleare. Prin urmare, vrem ca acest acord să aibă un viitor, dar are un viitor doar dacă există adeziune la el şi aşteptăm acest lucru de la Iran'', le-a declarat Heiko Maas reporterilor la Bruxelles, la 10 ianuarie 2020, cu prilejul reuniunii miniştrilor de externe din Uniunea Europeană. Totodată, şeful diplomaţiei slovace, Miroslav Lajcak, a afirmat că acordul nuclear cu Iranul nu este mort şi că, la reuniunea de la Bruxelles, omologii săi se vor concentra pe găsirea căilor de a readuce Teheranul în această înţelegere. ''Nu este sfârşitul jocului. Sperăm că putem ajuta Iranul să revină în joc'', a mai spus ministrul slovac Miroslav Lajcak. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)