"Viţelul de aur" ("Zolotoy telyonok") este un roman de satiră şi umor scris de autorii de origine ucraineană Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Feinzilberg, 1897-1937) şi Petrov (pseudonimul lui Evghenii Petrovici Kataev, 1903-1942).

Cartea, publicată în 1931, ironizează lăcomia, dorinţa de a parveni, precum şi birocraţia instaurată în anii de început ai Uniunii Sovietice.

Protagonist este tot simpaticul escroc Ostap Bender, eroul principal din precedentul roman semnat de Ilf şi Petrov, "Douăsprezece scaune" (1928). Singurul scop în viaţă al lui Bender este să se îmbogăţească pentru a se bucura de "palmieri, femei, expresuri albastre, marea azurie, un vapor alb, un smoching aproape nepurtat, ciorapi necârpiţi, bucate gătite cu unt adevărat şi, cel mai important, micii mei prieteni, gloria şi puterea pe care ţi-o dau banii".

Bender află de averea fabuloasă a unui, aparent, mărunt funcţionar public pe nume Alexander Koreiko şi este determinat să-l uşureze pe acesta de un milion de ruble. În acest sens, pune bazele unei bande criminale, alcătuită din borfaşii Balaganov şi Panikovski, la care se adaugă şoferul Adam Kozlevici.

Koreiko se va dovedi, însă, pe cât de bogat, pe atât de zgârcit şi, mai ales, ingenios, astfel încât tentativele de furt ale celor patru vor eşua în cele mai amuzante moduri.

Într-un final, totuşi, Bender intră în posesia averii mult-visate, însă realizează că societatea sovietică nu este un mediu propice pentru traiul luxos şi că, mai mult, deţinerea unei asemenea sume de bani era ilegală. Într-un moment de slăbiciune, vrea să doneze banii comisariatului sovietic de finanţe, dar îşi revine repede şi se hotărăşte să plece la Rio de Janeiro.

Cumpără aur şi bijuterii pe care le ascunde în palton, dar este prins şi deposedat în momentul în care vroia să treacă în România.

O versiune anterioară a romanului "Viţelul de aur", publicată în revista "Treizeci de zile", avea un alt deznodământ: Bender, devenit singuratic şi paranoic din cauza averii pe care trebuia să o ascundă, decide să renunţe la aceasta şi se căsătoreşte cu iubita lui, alegând să trăiască o viaţă modestă dar liniştită.

Titlul romanului este o trimitere la episodul biblic al viţelului de aur din Vechiul Testament.

Cartea lui Ilf şi Petrov a fost ecranizată, pentru prima dată, în 1968, de către regizorul rus Mikhail Shvejtser, cu Sergei Yursky în rolul principal, potrivit imdb.com. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)