logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Ion Creangă, 130 de ani de la moarte - Critici literari despre opera scriitorului

Imagine din galeria Agerpres

Cel mai mare critic literar român, George Călinescu, spunea, în volumul "Viaţa lui Ion Creangă" (1938), că marele povestitor născut la Humuleşti este "o expresie monumentală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune...''.

''Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care şi acesta se aşază ca vorbitor în mijlocul ascultătorilor, şi, totodată, sufletul eroilor săi. Naraţiunea are două realităţi concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârneşte hazul şi mulţumirea prin chiar prezenţa lui, cum se întâmplă cu actorul şi cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din naraţiune. Nici Amintirile şi cu atât mai puţin Poveştile nu sunt opere propriu-zise de prozator, valabile în neatârnare, ci în părţi narate dintr-o întocmire dramatică cu un singur actor, monologica. Creangă este aci povestitor de basme, aci actor de compuneri ce intră în definiţia veche a nuvelei", spunea Călinescu.

El adăuga: ''Scriitori precum Creangă nu pot apărea decât acolo unde cuvântul e bătrân şi echivoc şi unde experienţa s-a condensat în formule nemişcătoare. Era mai firesc ca un astfel de prozator să răsară peste câteva veacuri, într-o epocă de umanism românesc. Născut cu mult mai devreme, Ion Creangă s-a ivit acolo unde există o tradiţie veche şi deci o specie de erudiţie, la sat, şi încă la satul de munte, de dincolo de Siret, unde poporul e neamestecat şi păstrător''.

Despre Ion Creangă, "Dicţionarul Scriitorilor Români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995) aminteşte că George Călinescu, în inegalabila monografie pe care i-o dedică, face din el un personaj, o legendă.

 


Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES - George Călinescu, critic, istoric literar, scriitor şi publicist român, 1952


"Adevărul e că un artist precum Creangă se iveşte o singură dată în istoria unui popor, şi atunci numai într-un moment de graţie. Este fără îndoială genial, ca orice scriitor despre care se poate spune că are simţul genial instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat. Opera sa este expresia uimitoare a bunului-simţ şi a unui suflet elementar, încremenit în formule neschimbătoare, eterne. În totul, un spectacol de măreţie simplă inanalizabilă", scrie volumul citat.

Tot George Călinescu scria, conform "Dicţionarul general al literaturii române" (2004): "Plăcerea stârnită de audiţia scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit. (...) Creangă e un umanist al ştiinţei săteşti, scoţând din erudiţia lui un râs gros, fără a fi totuşi un autor vesel prin materie. Conţinutul poveştilor şi al amintirilor este indiferent în sine, ba chiar apt de a fi tratat liric ori fantastic, veselă este hohotirea interioară, setea nestinsă de vorbe, sorbite pentru ele însele, dintr-o voluptate strict intelectuală".

Referindu-se la "Amintiri din copilărie", Călinescu spunea: "În ele este simbolizat destinul oricărui copil: de a face bucuria şi supărarea părinţilor şi de a o lua şi el pe-ncetul pe acelaşi drum pe care l-au luat şi-l vor lua toţi. În Amintirile lui Creangă nu este nimic individual, nimic cu caracter de confesiune ori de jurnal care să configureze o complexitate sufletească nouă. Creangă povesteşte copilăria copilului universal. (...) În materie de emoţii, cazul lui Creangă e mai simplu. Nu are de spus despre copilărie mai mult decât alţii. Chiotul lui este însă mai plin, sonor ca o voce minunată distinsă într-o gloată, şi se rezumă la: 'Şi, Doamne, frumos era pe atunci...' (...) Creangă este o expresie monumentală a naturii umane în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român, sau, mai simplu, e poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune".

Tudor Vianu, alt critic literar important al literaturii române, îl consideră pe Ion Creangă un scriitor român "de extracţie rurală", afirmând: "Funcţiunea literară fusese asumată, până către 1870, în literatura română, de scriitori proveniţi din lumea boierească, trăind în formele ei de viaţă şi orientându-se după gusturile ei. Junimea este şi ea prin compunere şi îndrumare, o societate aristocratică. Totuşi, prin Junimea se produce primul gest de transmitere a direcţiei literare unor scriitori de extracţie rurală; fenomen de mare însemnătate, a cărui nesocotire ar lăsa neexplicată întreaga dezvoltare ulterioară a literaturii noastre. Dar pe când noii scriitori de acum sau de mai târziu, un Eminescu, un Slavici, un Coşbuc, sunt oameni de cultură, formaţi sub influenţe filozofice sau umaniste şi trăind în genere în alte forme de viaţă decât ale poporului, aşa încât expresia acestuia ia la ei forma unei întoarceri romantice către obârşii sau a unei norme menite să evite scriitorului tragedia dezrădăcinării, Creangă este un rural autentic, fără romantismul ruralităţii şi fără vreuna din complicaţiile sufleteşti ale smulgerii din rădăcini. Cazul lui este din această pricină unul din cele mai rare. Priviţi în perspectiva marilor linii de direcţie ale literaturii noastre, nici Delavrancea, nici Vlahuţă, nici Iosif, nici Cerna, nici Goga, nici chiar Sadoveanu nu apar atât în succesiunea lui Creangă, cât în aceea a lui Eminescu".

"Gesturile tipice ale creaţiei tuturor acelora sunt nostalgia, întoarcerea, protestul, revendicarea, aspiraţia către o lume pe care au părăsit-o, dar către care se doresc înapoi, pe care o resimt mai curată şi mai bună. Nimic din toate acestea la Creangă. Povestitorul este adânc înfipt în lumea lui, aşa încât el o poate descrie fără duioşii retrospective, fără sentimentalitate, cu realism robust şi umor împăcat. Nostalgiile lui Creangă, articulate de câteva ori în Amintiri, au un sens individual, nu social; ele îl poartă către lumea copilăriei, nu către aceea a clasei sociale, pe care el ar fi părăsit-o. Într-un anumit sens, s-ar putea spune că Ion Creangă este cel mai puţin 'semănătorist' dintre scriitorii noştri", scria Tudor Vianu, potrivit site-ului crispedia.ro.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO - Academicianul Eugen Simion, 2019


Academicianul Eugen Simion a descoperit în Creangă "nu numai figura jovială, pe care am moştenit-o din interpretările anterioare, umoristul de calitate, ci şi un moralist foarte sever, cu cruzimi neaşteptate care, de multe ori, scapă la lectură pentru că sunt înfăţişate în stilul lui caracteristic".

"Biografia lui Creangă e creată de opera lui. Cazul lui Creangă este totuşi mai complicat pentru că nu numai opera se substituie vieţii sale, dar şi viaţa lui începe să se identifice tot mai mult cu opera sa. O dublă comunicare, aşadar, o dublă substituire, o sinteză, în cele din urmă, pe care este greu s-o mai separi. Cine pe cine povesteşte? Cine pe cine creează la infinit? Ce datorează Amintirile din copilărie povestitorului (...) care, mâhnit de urâciunea vieţii, începe să evoce cu nostalgie lumea prin care a trecut şi în ce măsură, scriind, autorul se alcătuieşte pe sine şi scrie, în fond, o autobiografie verosimilă?", scria Eugen Simion, conform site-ului crispedia.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 15

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 02-02-2025 10:00

2 februarie - Ziua internațională a zonelor umede

Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997, scrie

Documentare 02-02-2025 09:00

2 februarie - Ziua ursului și Ziua marmotei, în tradițiile populare

La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei. Ambele evenimente au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă. Ursul a avut un rol calendaristic deosebi

Documentare 02-02-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'O idee fixă duce în cele din urmă la nebunie sau la o faptă eroică.' - Victor Hugo, 'Anul 93', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 02-02-2025 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 februarie

Ortodoxe Întâmpinarea Domnului Duminica a 17-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 17 dR. Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu Romano-catolice Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana &I

Documentare 02-02-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 februarie

Este a 33-a zi a anului 2025. Au mai rămas 332 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 17 h 27 m. Luna răsare la 09 h 32 m și apune la 22 h 25 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 01-02-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco

Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d

Documentare 01-02-2025 10:00

DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)

Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul

Documentare 01-02-2025 09:30

Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)

În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii

Documentare 01-02-2025 09:30

Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025

România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur

Documentare 01-02-2025 09:15

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)

Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/

Documentare 01-02-2025 09:00

DOCUMENTAR: Luna februarie

Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina

Documentare 01-02-2025 08:00

1 februarie - Ziua intendenței militare

Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului

Documentare 01-02-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 01-02-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie

Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș

Documentare 01-02-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie

Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)