Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 10 ore iar noaptea are 14 ore. Anul 2020 are 366 de zile, luna februarie având 29 de zile, fiind astfel un an bisect.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă. În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Luna ianuarie, din punct de vedere religios, este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi anului - Anul Nou, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile, continuând apoi cu Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) - zi de post, Botezul Domnului, Boboteaza (6 ianuarie), Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Cuviosul Antonie cel Mare (17 ianuarie), Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur (30 ianuarie).


Calendarul evenimentelor astronomice
La începutul lunii ianuarie, Soarele răsare la ora 07 h 52 m şi apune la ora 16 h 46 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 35 m şi apune la ora 17 h 23 m.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 03 ianuarie - Luna la Primul Pătrar la 06 h 48 m; 10 ianuarie - Lună Plină la 21 h 24 m; 17 ianuarie - Luna la Ultimul Pătrar la 15 h 06 m; 24 ianuarie - Lună Nouă la 23 h 48 m.

La data de 20 ianuarie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal Vărsător, până pe 18 februarie.

Luna ianuarie din 2020 este marcată de producerea primei eclipse vizibile de pe teritoriul României. La 10 ianuarie poate fi urmărit o eclipsă de Lună prin penumbră din Europa, din Asia, din Australia şi din Africa. În aceleaşi zone ale globului, inclusiv de pe teritoriul ţării noastre, poate fi observată şi cea de-a doua eclipsă de Lună tot prin penumbră care va avea loc la 5 iunie, potrivit eclipse.gsfc.nasa.gov.

Din punct de vedere astronomic 2020 se remarcă prin şase eclipse (patru de Lună şi două de Soare), potrivit NASA, în mod normal producându-se patru eclipse într-un an. Următoarele două eclipse de Lună tot prin penumbră se produc la 5 iulie, respectiv la 30 noiembrie şi vor putea fi observate, astfel: cea din iulie din sud-vestul Europei, din Africa şi de pe cele două continente americane iar cea din noiembrie din Asia, din Australia, din Pacific şi de pe cele două continente americane.

În 2020 vom avea o eclipsă inelară de Soare pe 21 iunie, vizibilă din sud-estul Europei, din Asia, din nordul Australiei, din Africa, din Pacific şi din Oceanul Indian, şi o eclipsă totală de Soare pe 14 decembrie, vizibilă din sudul Africii, din sudul Americii de Sud, din Pacific, din Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica, potrivit site-ului timeanddate.com.

Cele patru evenimente astronomice care marchează începutul celor patru anotimpuri în 2020 se produc la: 20 martie 05 h 50 m - echinocţiul de primăvară, la 22 iunie 16 h 31 m - solstiţiul de vară, la 21 septembrie 00 h 44 m - echinocţiul de toamnă, la 21 decembrie 12 h 02 m - solstiţiul de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

În noaptea de 28/29 martie se trece la ora de vară de la Timpul Legal Român, ora 04.00 devine ora 03.00. AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Daniela Juncu)