Compozitorul Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi. A studiat vioara la Iaşi, cu Paul Hette şi I. Leitner, apoi, între 1837-1840, la Viena, cu Joseph Bohm şi Joseph Mayseder. Şi-a continuat apoi studiile la Paris (1847-1848), potrivit volumului ''Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi'', autor Viorel Cosma (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).

A fost violonist în orchestra Trupei lirice franceze din Iaşi (1834-1837), violonist concertist în ţară şi în străinătate, prim-violonist al trupei "Maria Therese Frisch" din Iaşi (1842-1843), apoi dirijor al Teatrului Naţional din Iaşi (1844-1847), al Teatrului Naţional din Bucureşti (1852-1853, 1858-1879) şi al Teatrului Naţional din Craiova (1853-1858).

Alexandru Flechtenmacher a fost şi profesor de pian, vioară şi violoncel la ''Aşezământul horal'' din Bucureşti (1860-1863), profesor de armonie, vioară şi director al Şcolii vocale şi instrumentale din Bucureşti (1863-1864), profesor de vioară (1864-1895) şi director (1864-1869) al Conservatorului din Bucureşti. A iniţiat, totodată, fondarea Societăţii Filarmonice din Craiova. A cules şi a prelucrat folclor românesc.

Din compoziţiile lui Alexandru Flechtenmacher amintim: muzică de teatru ("Provincialul Vadră", de Alecu Russo, 1846; ''Doi ţărani şi cinci cârlani'', vodevil de C. Negruzzi, 1848; "Baba-Hârca", operetă în două acte, libret de Matei Millo, 1848; ''Cinel-cinel'', vodevil de V. Alecsandri; ''Cerşetorul orb'', comedie-vodevil în două acte de Matei Millo; ''Nunta ţărănească'', vodevil de V. Alecsandri; ''Iaşii în carnaval'', vodevil de V. Alecsandri; "Iancu Jianu-căpitan de haiduci", vodevil de V. Alecsandri; ''Un amor fatal'', dramă cu cântece în cinci acte de Marc Fournier; ''Apele de la Văcăreşti'', revistă muzicală în patru acte de Matei Millo; ''Banul Mărăcine'', vodevil; ''Scara mâţei'', vodevil de V. Alecsandri; "Răzvan şi Vidra", dramă istorică de B.P. Hasdeu etc.), canţonete scenice ("Mama Angheluşa", ''Scamatorul'', "Barbu Lăutarul", ''Clevetici ultrademagogul'', ''Sacagiul'', "Junele de însurat" ş.a.).

A mai compus, de asemenea, muzică simfonică (''Ouverture nationale moldave'', 1846; ''Ouverture roumaine''), muzică de cameră (''Quadrilul Unirei'', compus pentru piano-forte, 1859; ''Marşul Unirei'', pian; ''Hora de salon'', pian; Hora ''Banului Mărăcine'', pian ş.a.), muzică corală ("Imn", 1846; ''Sfântă zi de libertate'', 1848; "Hora Unirii", 1856; "Libertatea naţională", 1879; ''Glasul dezmoşteniţilor'', 1893 etc.), precum şi muzică vocală pentru voce şi pian.

Alexandru Flechtenmacher a murit la 28 ianuarie 1898, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru, editor online: Irina Giurgiu)