Balerina Galina Ulanova s-a născut la 8 ianuarie 1910, la Sankt Petersburg, părinţii săi fiind artişti ai Baletului Imperial; tatăl său, Sergei Ulanov, era regizor artistic şi mama sa, Maria Romanova, prim-solistă şi profesoară de balet, notează www.independent.co.uk.

A absolvit în 1928, Şcoala de Coregrafie din Leningrad, unde le-a avut ca profesoare pe mama sa şi pe Agrippina Vaganova. A dansat în ''Chopiniana'', producţia de absolvire, dar şi în duetul Dragee şi Prinţul în ''Spărgătorul de nuci''. În acelaşi an a fost admisă în cadrul Teatrului Kirov din Leningrad. Şi-a făcut debutul în rolul Prinţesei Florina din ''Frumoasa adormită'', potrivit http://galinaulanova.com/.

În anul următor, sub îndrumarea Vaganovei, a fost Odette-Odile în "Lacul Lebedelor", excepţionalele sale calităţi fiind astfel recunoscute. A urmat o perioadă de învăţare şi asimilare a rolurilor din ''Corsarul", "Fecioara de gheaţă", "Vârsta de aur", ''Raymonda'' precum şi din alte spectacole.

De-a lungul anului 1930, şi-a lărgit repertoriul clasicilor şi a inclus câteva lucrări contemporane creând roluri concepute de mari maeştrii de balet ai lumii - Vainonen, Goleizovsky, Lopukov, Lavrovsky; totodată, a dansat cu numeroşi parteneri, între care Yuri Kondratov, Konstantin Sergeyev (de care s-a şi îndrăgostit), Mikhail Gabovitch, Yuri Zhdanov şi Nicolai Fadeyechev, conform www.independent.co.uk.

În 1932, a interpretat-o pentru prima oară pe Giselle, în spectacolul de balet cu acelaşi nume. În anul următor a apărut într-o nouă producţie a "Lacului Lebedelor" realizată de Vaganova. În 1934, a fost Masha în "Spărgătorul de nuci", dar cel mai remarcabil eveniment al anului a fost producţia ''Fântâna din Bahcisarai'' în coregrafia lui Zakharov, bazată pe poemul epic al lui Puşkin, în care a dansat partea tragică a spectacolului, portretizând-o remarcabil pe Maria. În 1935, a evoluat în noua versiune a Vaganovei "Esmeralda", ca Diana, iar în 1936, a dansat în ''Iluzii pierdute'', un spectacol bazat pe romanul lui Balzac, a cărui coregrafie a fost semnată de acelaşi Zakharov, extinzându-şi astfel şi mai mult registrul dramatic. A urmat rolul Julieta din ''Romeo şi Julieta'' (1940), compozitorul Serghei Prokofiev creând special pentru ea acest spectacol.

A dansat cu baletul Kirov până în 1944, când s-a transferat la Teatrul Bolşoi din Moscova, devenind prima-balerină a acestuia. Antrenată de Ecaterina Maximova, marea balerină a creat imagini magnifice şi a reunit în dansurile sale cele mai complicate ciocniri dramatice, dezvoltând principiile şi tradiţiile şcolii ruseşti de coregrafie. În 1945, a evoluat pentru prima dată în afara URSS, în cadrul unui turneu efectuat de teatrul Bolşoi în Europa, notează/ http://www.artsalive.ca/.

Evoluţia impresionantă de pe scenă i-a adus recunoaşterea mondială şi i-au fost decernate o serie de premii şi distincţii internaţionale, printre care: Artist al Poporului, URSS (1951), Erou al Muncii Socialiste (1974, 1980), Premiul "Anna Pavlova" al Academiei de Dans de la Paris (1958), Premiul "Oscar Parcelli - Viaţa de dragul dansului" (Milano, 1988), Ordinul de Comandor pentru contribuţia în domeniul artei şi literaturii (Franţa, 1992).

S-a făcut remarcată şi în spectacolele de balet ce aparţineau noii ere, cea de tip sovietic, precum "The Red Poppy" (1949) şi "The Stone Flower" (1954).

După retragerea de pe scenă în 1962, Galina Ulanova a devenit profesoară şi antrenoare de repetiţii la Teatrul Bolşoi.

A fost membru de onoare a Academiei de Ştiinţe şi Arte din Statele Unite ale Americii. La 16 noiembrie 1981, la Paris, UNESCO a dedicat o seară Galinei Ulanova, prezentând spectacolul de balet "În onoarea Ulanovei". O statuie a balerinei, realizată de sculptorul E.A.Yanson-Manizer (1984), se află la Stockholm, iar un bust de bronz realizat de M.K. Anikushin (1984) se găseşte la Sankt Petersburg, potrivit http://galinaulanova.com/.

Galina Ulanova a contribuit la literatura de specialitate, scriind cărţi şi articole, precum: ''Ballerina's School'' (Moscova, 1954); ''Soviet Ballet'' (London, 1954); ''Prokofiev: Articles, Reminiscences'' (Moscova, 1956); ''The Bolshoi Ballet Story'' (1959); ''Ballet Today'' (London, 1957). A dat interviuri la ''Dance Scene'' (1980) şi ''Dancing Times'' (Londra, august 1983), notează https://biography.yourdictionary.com/.

Balerina Galina Ulanova a murit la 21 martie 1998. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Simona Aruştei)