Prezentarea Pactului ecologic european de către preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, concluziile Consiliului European (12-13 decembrie), negocierea viitoarei relaţii cu Londra, după victoria obţinută de premierul britanic Boris Johnson în alegerile parlamentare reprezintă câteva din subiectele săptămânii la nivelul instituţiilor europene, în săptămâna 9-13 decembrie.


Comisia Europeană

*La 9 decembrie 2019, şeful diplomaţiei blocului comunitar, Josep Borrell, a anunţat că Statele membre pregătesc terenul pentru un regim de sancţiuni împotriva cazurilor de încălcare a drepturilor omului în întreaga lume, pe modelul Legii Magniţki din Statele Unite. Într-o scrisoare adresată miniştrilor de externe din statele UE, noul şef al diplomaţiei europene a subliniat că blocul comunitar trebuie să abordeze politica externă cu mai multă încredere şi să folosească "limbajul puterii".

*La 10 decembrie 2019, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, a declarat că Uniunea Europeană nu va ezita să impună măsuri de protejare a companiilor europene de concurenţii care nu respectă Acordul de la Paris din 2015 privitor la reducerea încălzirii globale. Răspunzând unei întrebări privind poziţia Uniunii Europene referitoare la o posibilă ''taxă pe carbon'' impusă marilor poluatori, Timmermans şi-a exprimat speranţa că nu va fi necesară o asemenea măsură în condiţiile în care ţările pun în practică prevederile Acordului de la Paris, a transmis Reuters.

La 10 decembrie, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a acuzat Polonia şi Ungaria că fac paşi înapoi în privinţa standardelor democratice, în contextul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles, în care cele două state ar urma să fie îndemnate să respecte statul de drept. "Din păcate, am observat evoluţii negative în ultimele săptămâni şi luni, de la ultimele discuţii despre Polonia şi Ungaria", a spus Didier Reynders, înaintea întrevederii miniştrilor pentru afaceri europene din blocul comunitar. Ambele ţări sunt acuzate că atacă libertăţile democratice, inclusiv în lumea academică şi media, şi sunt sub presiunea UE şi a organizaţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului, având totodată deschise procese la Curtea Europeană de Justiţie. Miniştrii din Finlanda, Olanda, Austria, Germania şi Franţa au evidenţiat nevoia de a respecta fără echivoc statul de drept, a relatat Reuters.

*Comisia Europeană a prezentat, la 11 decembrie 2019, Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE. "Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creştere, o creştere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viaţă şi de muncă, de producţie şi de consum, astfel încât să trăim mai sănătos şi să dezvoltăm capacităţile de inovare ale întreprinderilor noastre. Putem să participăm cu toţii la tranziţie şi putem să beneficiem cu toţii de oportunităţi", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pactul acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor şi produselor chimice. Pentru a consacra în legislaţie ambiţia politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul "act legislativ european privind clima". Pentru a atinge obiectivele în materie de climă şi mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acţiune privind strategia industrială şi economia circulară, Strategia "de la fermă la consumator" pentru o alimentaţie durabilă şi propuneri pentru o Europă lipsită de poluare. Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul European să aprobe viziunea sa ambiţioasă în ceea ce priveşte viitorul economiei europene şi al mediului şi să contribuie la realizarea acesteia, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar.


Consiliul UE

*La 11 decembrie 2019, cele 28 de state membre nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la o definiţie a produselor financiare care pot fi catalogate drept "verzi" şi "sustenabile", un semnal negativ care vine în aceeaşi zi în care Comisia Europeană şi-a prezentat Pactul ecologic european. Anterior, pe 5 decembrie, negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre UE ajunseseră la un acord preliminar pentru a defini "investiţiile verzi", amânând o decizie cu privire la subiectul cel mai sensibil: energia nucleară.

*La 12 decembrie 2019, negociatorii Parlamentului European şi ai celor 28 de ţări membre UE au ajuns la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, dosar marcat de o puternică opoziţie între Est şi Vest. Soluţia de compromis mai trebuie să fie aprobată de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma a dat naştere unei bătălii de peste doi ani şi jumătate între două tabere pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.


Consiliul European

*Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, la 13 decembrie, că Uniunea Europeană este pregătită pentru negocierea viitoarei sale relaţii cu Londra, după victoria obţinută de premierul britanic Boris Johnson în alegerile parlamentare desfăşurate la 12 decembrie în Regatul Unit. Charles Michel şi-a exprimat speranţa cu privire la ''o ratificare rapidă de parlamentul britanic'' a acordului de retragere negociat de Londra şi Uniunea Europeană, ''pentru a putea apoi începe în linişte, dar cu o mare hotărâre, negocierea asupra etapei următoare''. Premierul britanic în exerciţiu Boris Johnson şi-a reiterat la 13 decembrie promisiunea de a realiza Brexitul la 31 ianuarie, în urma victoriei zdrobitoare obţinute de Partidul Conservator la alegerile legislative, au transmis Reuters şi AFP.

După încheierea Consiliului European (12-13 decembrie), preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că liderii UE au ajuns la un acord în privinţa schimbărilor climatice. ''După anunţarea Pactului ecologic european de către Comisie, după COP25, ne luăm acest angajament puternic: vrem ca Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic. Am luat această decizie cu respect faţă de multe îngrijorări ale unor ţări, pentru că ştim că este important să iei în considerare circumstanţele naţionale diferite şi, de asemenea, puncte diferite de pornire''. Printre subiectele discutate s-a numărat şi relaţia cu Turcia. "Ne-am exprimat solidaritatea deplină cu Cipru şi Grecia. Consider că este important ca în viitor să continuăm dialogul cu acest stat important. Ştim că, în ceea ce priveşte migraţia, de exemplu, este important să păstrăm o cooperare strânsă. Dar în acelaşi timp, ştim că este important să avem o viziune strategică, pe termen scurt şi mediu, cu privire la ce ne dorim cu această importantă ţară pentru viitorul Europei'', a declarat oficialul european. Un alt subiect important menţionat de Michel a fost Conferinţa ''Viitorul Europei'', despre care s-au purtat discuţii cu preşedintele Parlamentului European. "Suntem pregătiţi, alături de Consiliul European, să cooperăm cu Parlamentul European pentru a avea un dialog puternic şi adecvat. (...) Mesajul pe care îl transmitem la concluzii, să fim foarte concentraţi, pe termen scurt şi mediu, pe implementarea agendei noastre strategice'', a afirmat Charles Michel, conform www.consilium.europa.eu/.


Parlamentul European

*Pentru echipa de negociere a Parlamentului European, propunerea preliminară a preşedinţiei finlandeze pentru următorul buget pe termen lung al UE înseamnă ''condamnarea Uniunii Europene la eşec'', a anunţat un comunicat de presă publicat pe www.europarl.europa.eu. Din luna decembrie, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a vehiculat ''un cadru de negociere'' (''negotiating box'') asupra Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 şi a propriilor resurse. La 19 luni după propunerea Comisiei şi după un an de la adoptarea poziţiei PE, acest cadru de negociere înaintează, pentru prima dată, cifre provizorii pentru discuţiile ulterioare ale Consiliului, în special, un nivel nivel global propus de 1.087 miliarde de euro (1,07% din Venitul
Brut Naţional al UE) pentru următorul Cadrul Financiar Multianual. Preşedintele Comisiei de Buget din PE, Johan Van Overtveldt, a declarat că ''propunerea preşedinţiei finlandeze este mult sub aşteptările Parlamentului în privinţa angajamentelor Uniunii pentru investiţii, tineret, climă şi securitate. Este doar primul pas din negocierile foarte dificile în Consiliu şi cu Parlamentul, care trebuie să-şi dea acordul şi este colegislator pe aspecte sectoriale şi statul de drept''.

*Un sondaj Eurobarometru publicat la 10 decembrie de Parlamentul European arată că drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen sunt în topul listei valorilor fundamentale europene, 52% dintre cetăţenii europeni considerând schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu şi 59% dintre europeni fiind în favoarea apartenenţei ţării lor la Uniunea Europeană. În privinţa valorilor europene, 48% dintre cetăţenii care au răspuns sondajului spun că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) şi solidaritatea între statele membre ale UE (33%), conform www.europarl.europa.eu.


Eurostat

*Datele publicate de Oficiul European de Statistică la 9 decembrie 2019 arată că în Uniunea Europeană cele mai scăzute rate de vaccinare împotriva gripei în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste s-au înregistrat în Estonia (4,8%), Letonia (6,9%), Slovenia (11,8%), Slovacia (13%), Lituania (13,4%) şi România (16%), la nivelul anului 2017, media la nivelul UE fiind de 44,3%. În 2017, în rândul celor 21 de state membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai ridicată rată de vaccinare împotriva gripei în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste s-a înregistrat în Marea Britanie (72,6%), Olanda (64%), Portugalia (60,8%) şi Irlanda (57,6%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat.

*Datele publicate de Eurostat la 12 decembrie 2019 arată că producţia industrială a scăzut cu 2,2% în zona euro şi cu 1,7% în Uniunea Europeană în luna octombrie, comparativ cu perioada similară din 2018, Germania, Estonia, Slovacia şi România înregistrând cel mai semnificativ declin. Cele mai mari creşteri anuale ale producţiei industriale au fost raportate în octombrie în Ungaria (6,5%), Irlanda (5,9%) şi Polonia (3,4%), iar cele mai semnificative scăderi în Germania (minus 6,3%), Estonia, Slovacia şi România (toate cu minus 3,9%). Comparativ cu septembrie 2019, producţia industrială a scăzut în octombrie cu 0,5% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană. România a înregistrat în octombrie un declin lunar de 2% al producţiei industriale, după un avans de 0,5% în septembrie.


Banca Centrală Europeană (BCE)

*La 12 decembrie 2019, BCE a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară la finalul primei şedinţe de politică monetară sub conducerea noului preşedinte, Christine Lagarde. Consiliul guvernatorilor a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,50%, a informat AFP.

La 12 decembrie 2019, BCE şi-a revizuit în scădere estimările privind creşterea economică înregistrată anul viitor de zona euro pe fondul incertitudinilor globale, a anunţat preşedintele BCE, Christine Lagarde. Economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,1% în 2020, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima instituţia în luna septembrie, urmând să accelereze la 1,4% în 2021 şi 2022. "Riscurile din jurul perspectivelor de creştere în zona euro, care au legătură cu factorii geopolitici, creşterea protecţionismului şi vulnerabilităţile de pe pieţele emergente, rămân orientate în jos, dar au devenit mai puţin pronunţate", a declarat Christine Lagarde, într-o conferinţă de presă. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)