Vasili Kandinski s-a născut la 4 decembrie 1866, într-o familie de burghezi din Moscova, potrivit www.europeana.eu. În 1871, familia Kandinski a părăsit Moscova şi s-a stabilit la Odessa.

De la vârsta de opt ani, a început să ia lecţii de pian şi violoncel. Apoi, a frecventat cursurile liceului clasic şi a studiat desenul. În 1885, s-a întors la Moscova pentru a urma cursurile Facultăţii de Drept, iar după absolvire a lucrat ca profesor universitar.

Vizionarea unei expoziţii a pictorului francez Claude Monet la Moscova şi participarea la o reprezentaţie a operei lui Wagner, "Lohengrin" au avut un efect puternic asupra lui Vasili Kandinski stârnindu-i interesul pentru arte şi determinându-l să se autoeduce vizual călătorind la Paris.

În 1896, când i s-a oferit un post de profesor de jurisprudenţă la Universitatea din Dorpat (ulterior Tartu), în Estonia, a refuzat oferta şi a luat decizia irevocabilă de a deveni pictor. A plecat la München şi s-a înscris la o şcoală particulară de artă pentru a studia cu Anton Azbe, un pictor realist sloven, al cărui punct forte era desenarea figurilor. După doi ani de studiu şi un an de muncă s-a înscris la Academia de Artă din München, pentru a studia cu Franz von Stuck, un tradiţionalist exigent, care a fost cel mai important pictor al oraşului la vremea respectivă, potrivit www.wassily-kandinsky.org.

Kandinski, în ianuarie 1909, a fondat la München împreună cu prietenii săi artişti "Noua Asociaţie de Artişti" din care s-a format doi ani mai târziu gruparea "Blaue ReiterH. Membrii grupării erau animaţi de acelaşi nonconformism faţă de arta oficială. Chiar dacă la început Kandinski se serveşte de paleta-i sclipitoare, ca să picteze peisaje din Bavaria şi compoziţii în care reînvie amintirea unei călătorii în Tunisia, optează încă din 1910 pentru un mod de expresie cu totul nou.

Prima operă abstractă pictată de Kandinski în 1910 este o acuarelă ce are oarecum aerul unui exerciţiu de stil, al unei experienţe aventuroase. Pictorul, de mai mulţi ani, era convins că obiectele îi dăunau picturii sale. Până în 1913, în opera lui se vor regăsi amintiri ale lumii exterioare, dar vor fi aproape de nerecunoscut, pictorul reducându-le la simple linii şi pete de culoare, după cum se menţionează în "Istoria ilustrată a picturii", Ed. Meridiane, 1968. Apoi, perspectiva sa unică asupra formei şi funcţiei artei a accentuat sinteza vizuală şi cea auditivă.

Graţie lui Kandinski şi lui Mondrian, în anii 1910-1914 pictura abstractă înscrie extremele între care nu va înceta să oscileze şi să se dezvolte.

După izbucnirea Primului Război Mondial a fost constrâns să părăsească oraşul Munchen, şi s-a întors la Moscova, unde a cunoscut-o pe Nina Nikolaievna Andreevska cu care s-a căsătorit în 1917.

În 1920, a devenit profesor la Universitatea din Moscova, iar un an mai târziu a înfiinţat Academia de Ştiinţă şi Artă. Concepţiile lui Kandinski vor fi în scurtă vreme din ce în ce mai mult criticate. În decembrie 1921, pleacă cu soţia la Berlin şi nu se va mai întoarce niciodată în Rusia.

Curând după apariţia sa la München, pictura abstractă îşi găseşte promotori la Paris, în Italia şi în Rusia. Vasili Kandinski alături de Robert Delaunay, Frank Kupka, Kasimir Malevici, Piet Mondrian, prin ponderea şi semnificaţia operei lor, trece drept pionier al artei abstracte, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

După războiul din 1914, după ce în 1922, la Weimar a fost numit profesor la Şcoala "Bauhaus", Kandinski îi dă artei sale un character mai puţin "romantic". Chiar dacă a devenit cetăţean german din 1928, după ce naziştii au închis Şcoala "Bauhaus", în 1933, Kandinski a plecat la Paris. La sfatul prietenului său, pictorul francez Marcel Duchamp s-a stabilit împreună cu soţia la periferia de vest a oraşului, la Neuilly-sur-Seine. În 1939 a devenit cetăţean francez.

În martie 1944, a fost diagnosticat cu arteroscleroză, dar a continuat să lucreze până în iulie.

Principalele lucrări sale lucrări, sunt: "La Vie mélangée" (1907), "Murnau, Landschaft mit Turm" (1908), "Mit dem schwarzen Bogen" (1912), "Sans titre" (1913), "Composition VII" (1913), "Improvisation avec formes froides" (1914), "Moscou. La Place Verte" (1916), "Gelb-Rot-Blau" (1925), "Bleu de ciel" (1940), "L'Élan tempéré" (1944).

A murit la Neuilly-sur-Seine, la 13 decembrie 1944. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: Vasili Kandinsky/facebook.com