Drama "Passacaglia" de Titus Popovici a avut premiera în 1960 la Teatrul Municipal din Bucureşti (Teatrul Bulandra de acum), în regia lui Liviu Ciulei, conform site-ului bulandra.ro. În acelaşi an, piesa a avut premiera şi la Teatru de Stat din Oradea (actualul Teatru "Regina Maria"), în regia lui Dan Alecsandrescu, potrivit site-ului www.teatrulreginamaria.ro.

În 1964, Teatrul de Stat din Sibiu a pus în scenă piesa "Passacaglia" în regia Arianei Kunner Stoica, aici debutând, în rolul Andrei, actorul George Paul Avram, ulterior cunoscut actor al Teatrului Naţional din Capitală.

În 1984, tot la Teatrul Bulandra a existat o nouă punere în scenă, în regia lui Mircea Cornişteanu, avându-i în distribuţie pe actorii Mariana Buruiană, Marcel Iureş, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu.

Acţiunea se petrece în preajma zilei de 23 august 1944, într-o casă veche, în care locuiesc un profesor care fusese concediat din şcoala unde preda muzică, pentru că nu era de acord cu activitatea celor aflaţi la putere; fiica lui adolescentă, Ada; Andrei - un pianist de excepţie, evreu, pe care profesorul îl ascunde pe tot parcursul războiului. Între ei şi societatea oficială a existat la început o polemică, dar ulterior cei trei s-au izolat în casă, crezând că prin această izolare vor putea rămâne neatinşi de realitatea dinafara zidurilor casei.

"Timpul nu există. (...) S-a speriat de noi şi ne-a ocolit. Ne-a lăsat pe o insulă. Trei naufragiaţi", spune tânăra Ada. Dar iluzia lor e spulberată în clipa în care intră peste ei, într-o zi, ofiţerul german Knapp, fost profesor de filosofie la universitate. Între Knapp şi Andrei se leagă o discuţie cordială, ei savurează frumuseţea lucrării "Passacaglia" a lui Johann Sebastian Bach, laudă elita intelectualilor. Într-un final, violenţa ofiţerului german se manifestă faţă de pianistul evreu, subalternii lui Knapp lovindu-l pe Andrei, zdrobindu-i degetele.

Un alt personaj care pătrunde în izolarea celor trei este Mihai, un soldat român, care tocmai ieşise din închisoare şi devenise luptător împotriva nazismului. El vorbeşte despre hotărârea şi onoarea de a fi implicat în luptă.

"'Passacaglia' (etimologic, termenul derivă din cuvintele spaniole 'pasar' - a merge şi 'calle' - stradă) este o piesă a raporturilor dintre artist/intelectual şi societate. Au ei dreptul să se desprindă total de mediul înconjurător, de evenimentele vremii? După cum remarcă Liviu Ciulei, care a montat piesa la Teatrul Municipal din Bucureşti, 'esenţial pentru problematica principală a piesei este adevărul că omul nu poate trăi singur. Conştiinţa lui trebuie să fie o parte din conştiinţa epocii pe care o trăieşte (...) Pentru a fi liber, trebuie să-ţi înţelegi obligaţiile faţă de tine, faţă de societatea în care trăieşti' ", scria în caietul-program al spectacolului, conform site-ului www.teatrulreginamaria.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Irina Giurgiu)