Guvernul se reuneşte, la 6 decembrie 2019, în şedinţă, pe ordinea de zi aflându-se, printre altele, proiectul de lege privind abilitarea executivului de a emite ordonanţe. Alături de hotărâri, ordonanţele sunt acte normative ale guvernului care produc efecte juridice, adică schimbă ceva în ordinea juridică existentă. Guvernul mai adoptă şi alte acte precum programe, moţiuni, declaraţii, mesaje, dar acestea sunt exclusiv politice, fără să producă efecte juridice. Ordonanţele pot fi simple sau de urgenţă.

Ordonanţa exprimă o modalitate de participare a guvernului la realizarea puterii legislative, în conformitate cu competenţa guvernului de a realiza politica internă şi externă a ţării, se arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

Potrivit Constituţiei României, ordonanţele sunt acte ale guvernului, care pot fi emise de către acesta în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta (art. 108).

Ordonanţele simple

Ordonanţele simple emise de guvern în baza legilor speciale de abilitare pot fi sau nu supuse aprobării ulterioare din partea parlamentului. Ordonanţele sunt supuse aprobării parlamentului doar în situaţia în care legea de abilitare prevede acest lucru în mod expres (art. 115).

Cel care adoptă legea specială de abilitare a guvernului pentru a emite ordonanţe este parlamentul, în calitate de deţinător al puterii legislative, conform articolului 115 din Constituţie.

Ordonanţele simple nu pot fi adoptate în domenii care nu fac obiectul legilor organice, iar legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe, mai arată articolul 115 din Constituţie.

Prin ordonanţe simple se stabilesc reguli care sunt de domeniul legii, spre deosebire de hotărâri care se emit în scopul executării legilor.

În cazul ordonanţelor simple pentru care legea specială de abilitare prevede că trebuie să fie aprobate şi de parlament, guvernul este obligat să supună actul adoptării de către legislativ. Dacă legea de abilitare prevede în mod expres aprobarea ordonanţei de către parlament, atunci ordonanţa nu va produce efecte sau efectele sale juridice vor înceta, dacă nu se respectă această condiţie, mai scrie volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii".

Ordonanţele de urgenţă

Ordonanţele de urgenţă au un caracter aparte şi sunt supuse obligatoriu aprobării parlamentului, care le adoptă în procedură de urgenţă.

Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. (art. 115 din Constituţie).

Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide tot în procedură de urgenţă.

Constituţia mai arată că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citiți și:

Vineri - şedinţă de guvern; pe ordinea de zi - legea privind abilitarea Executivului de a emite ordonanţe