ROMÂNI CELEBRI: Acad. prof. dr. Constantin C. Iliescu, întemeietorul cardiologiei moderne din România
Medicul Constantin C. Iliescu s-a născut la 15 septembrie 1892, la Roman, în judeţul Neamţ, tatăl său fiind generalul Constantin Iliescu.
A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1919, obţinând în acelaşi an titlul de doctor în medicină. Între 1919-1923 şi-a continuat specializarea în cardiologie la clinica şi laboratorul de la University College Hospital din Londra. A fost numit asistent la ''Medical Research Council'' din Londra. În paralel a întreprins numeroase investigaţii ştiinţifice, ale căror rezultate au făcut obiectul a 12 studii publicate în revista ''Heart'' şi al unor lucrări originale ample, deschizând noi perspective în tratamentul fibrilaţiei atriale, se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
În 1923 a revenit în ţară, fiind numit şef de lucrări la Clinica III Medicală de la Spitalul ''Filantropia'' din Bucureşti, iar în 1926 a obţinut titlul de docent. A fost apoi conferenţiar (1929- 1932), iar începând din 1932, profesor agregat pentru semiologia şi clinica aparatului cardiovascular, se menţionează şi în biografia de pe site-ul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu", http://www.cardioiliescu.ro/iliescu.html. În perioada 1941-1943 publică, în premieră naţională, un volum despre electrocardiografie, cartea "De vorbă cu studenţii", o monografie privind "infarctul miocardic prin tromboza coronariană", care a primit premiul "Oroveanu" al Academiei Române.
În 1945 a creat Centrul de Asistenţă a Cardiacilor (ASCAR). Devenit profesor universitar în 1945, a condus iniţial Clinica III Medicală a Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, iar ulterior, din 1959, a fost profesor de cardiologie la catedra nou înfiinţată în cadrul ASCAR. A fost director al Spitalului ''Brâncovenesc'' şi decan al Facultăţii de Medicină Generală, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)".
''De numele prof. dr. Constantin C. Iliescu se leagă constituirea primei unităţi cu profil de cardiologie, primul centru de asistenţă curativă şi profilactică a cardiacilor şi a unui cabinet de consultaţii realizate în cadrul Spitalului Brâncovenesc, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. În anul 1950, prof. dr. Constantin C. Iliescu a înfiinţat şcoala de pregătire a medicilor cardiologi, în condiţii moderne, cu unitate coronariană, sală de cateterism, teste de evaluare şi servicii de recuperare. Academicianul prof. dr. Constantin C. Iliescu este creatorul şcolii moderne de cardiologie, a reţelei de cardiologie din România şi a unei instituţii unice în lume la acea vreme, instituţie numită ASCAR (ASistenţa CARdiacilor). Datorită prof. dr. C.C. Iliescu s-a dezvoltat şi o reţea de cardiologie prin crearea secţiilor de cardiologie în centrele universitare şi a serviciilor de cardiologie în principalele oraşe din ţară'' , se arată şi pe site-ul Primăriei municipiului Roman, https://primariaroman.ro/.
Şi-a dedicat o mare parte din activitate pregătirii cadrelor de specialitate, întocmind o serie de monografii în domenii care se aflau la începuturi (''Elemente de electro-cardiografie'', ''Urgenţele cardiovasculare'', '' Infarctul miocardic prin tromboză coronariană''). A făcut cercetări în domeniul explorării afecţiunilor cardiovasculare, profilaxiei afecţiunilor cordului, sindroamelor coronariene, infarctului miocardic, publicând rezultatele cercetărilor sale în lucrări precum ''Aspectul clinic, mecanismul şi tratamentul fibrilaţiei auriculare'' (1941), ''Infarctul miocardic'' (1953), ''Sindroamele coronariene'' (1960), ''Hipertensiune arterială'' (1966) ş.a. Este coautor la lucrarea ''Îndreptarul de diagnostic şi tratament în bolile cardiovasculare'' (1966). A fost membru în comitetele de redacţie ale unor reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.
A fost, de asemenea, preşedintele Societăţii Naţionale de Cardiologie (1959-1973), precum şi expert al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru România pe probleme cardiovasculare (1959-1975). A fost ales membru titular al Academiei Române la 3 februarie 1965. A fost, de asemenea, membru al unor prestigioase organisme ştiinţifice de profil, precum Academia de Ştiinţe Medicale din România, Colegiul american de cardiologie, Societatea Regală de Medicină din Londra etc.
În 1967 a organizat şi prezidat primul congres de cardiologie din ţară, iar în perioada 1968-1974 a prezidat secţii de comunicări la congresul european de cardiologie (Atena, 1968) şi mondial (Londra, 1970), fiind totodată propus vicepreşedinte al Congresului mondial de la Buenos Aires (1974), potrivit http://www.cardioiliescu.ro/iliescu.html.
Prof. dr. Constantin C. Iliescu a murit la 30 octombrie 1978, la Bucureşti. În semn de apreciere şi de recunoştinţă pentru întreaga sa activitate, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare ''Prof. Dr. C.C. Iliescu'' din Bucureşti poartă numele celui care este considerat fondatorul cardiologiei moderne din România. AGEPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)
*Explicație foto - Imagine din cadrul departamentului USTACC al Secţiei Cardiologie 1 a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare 'Prof. dr. C.C.Iliescu' din Bucureşti
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă










