Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care declară situaţie de urgenţă privind clima şi protecţia mediului în Europa şi la nivel global şi a votat bugetul Uniunii Europene pentru 2020. Viitoarea echipă a executivului comunitar a fost votată de legislativul Uniunii. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative evenimente ale intervalului 25-29 noiembrie 2019 desfăşurate pe agenda instituţiilor comunitare.
 

Parlamentul European
Eurodeputaţii au adoptat la 28 noiembrie 2019 o rezoluţie prin care declară situaţie de urgenţă privind clima şi protecţia mediului în Europa şi la nivel global. Au solicitat, de asemenea, ca toate propunerile legislative şi bugetare făcute de Comisie să fie în conformitate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C, potrivit unui comunicat al legislativului comunitar.
Într-o rezoluţie separată, Parlamentul solicită Uniunii Europene să-şi prezinte strategia de atingere a neutralităţii climatice cât de repede posibil şi cel târziu până în anul 2050, cu ocazia Conferinţei ONU pentru schimbările climatice. Deputaţii cer, de asemenea, preşedintelui noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen, să includă un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în Pactul Ecologic European.

Parlamentul European a adoptat la 27 noiembrie 2019 bugetul Uniunii Europene pentru 2020, după ce a obţinut o majorare a fondurilor alocate pentru mediu, cercetare şi pentru programul Erasmus, conform AFP. Reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, europarlamentarii, cu o largă majoritate (543 voturi pentru, 136 contra şi 23 de abţineri), au dat votul final pentru acest buget, care ulterior a fost promulgat de preşedintele Parlamentului European, David Sassoli. După trei săptămâni de negocieri dificile, Parlamentul European a reuşit să obţină de la statele membre o majorare cu 850 milioane de euro comparativ cu propunerea de buget a Comisiei Europene, pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii climei, digitalizarea şi programul Erasmus+ pentru tineri.

"Dumnezeu există şi numele lui e Petrunija", de Teona Mitevska, a fost desemnat filmul câştigător al celei cea de-a treisprezecea ediţii a Premiului LUX Film, decernat de Parlamentul European, a anunţat la 27 noiembrie 2019, la Strasbourg, preşedintele legislativului comunitar, David Sassoli. Pelicula este o coproducţie Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croaţia şi Franţa şi spune povestea unei tinere şomere care câştigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiţie religioasă, rezervată de obicei doar bărbaţilor. Filmul este privit ca o contribuţie semnificativă în lupta feministă împotriva societăţilor conservatoare.

Câştigătorul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, regizorul de film şi activistul pentru drepturile omului ucrainean Oleg Senţov, a primit, la 26 noiembrie 2019, distincţia personal, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, potrivit dpa. Premiul Saharov i-a fost decernat lui Oleg Senţov anul trecut, când acesta se afla în închisoare după ce protestase în Piaţa Independenţei din Kiev împotriva anexării Crimeei de către Rusia. Senţov a fost eliberat de ruşi în luna septembrie a acestui an, în cadrul unui schimb de prizonieri.


Consiliul Uniunii Europene
La 25 noiembrie 2019, Consiliul a adoptat un set de concluzii, prin care îşi reafirmă sprijinul şi respectul pentru asistenţa umanitară şi dreptul umanitar internaţional, care va constitui nucleul mesajului comun al Uniunii Europene cu prilejul aniversării a 70 de ani de la Convenţiile de la Geneva şi a celei 33-a Conferinţe Internaţionale a Crucii Roşii, eveniment ce va avea loc la 9-12 decembrie 2019, la Geneva, conform https://www.consilium.europa.eu.


Comisia Europeană
Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost aprobată la 27 noiembrie 2019 cu o largă majoritate de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, potrivit agenţiilor de presă internaţionale. Executiv comunitar, al cărui mandat va începe la 1 decembrie 2019 şi se va încheia la 31 octombrie 2024, a fost învestit cu 461 de voturi "pentru", 157 de voturi "împotrivă" şi 89 de abţineri.

Executivul comunitar a hotărât să trimită, la 27 noiembrie 2019, o scrisoare de punere în întârziere României pentru că nu a finanţat şi dezvoltat la timp noile versiuni ale unui sistem informatic pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile (alcool, tutun şi produse energetice) la nivelul UE, conform unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement. Separat, Comisia Europeană a decis, tot la 27 noiembrie 2019, să trimită României o altă scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea în aplicare în mod corect a normelor UE (Directiva 2006/112/CE a Consiliului) privind tratamentul TVA aplicat obiectelor second-hand care conţin metale preţioase sau pietre preţioase.

La 27 noiembrie 2019, Comisia Europeană a hotărât să trimită avize motivate unui număr de 22 de ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Suedia) şi scrisori suplimentare de punere în întârziere Germaniei şi Maltei, în legătură cu conformitatea legislaţiei şi practicilor lor naţionale cu normele UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, potrivit unui comunicat al executivului comunitar. Comisia Europeană a trimis aceste avize motivate şi scrisori suplimentare de punere în întârziere în ceea ce priveşte normele privind libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii, recunoaşterea automată a calificărilor, facilitarea cerinţelor administrative pentru procedurile de recunoaştere, recunoaşterea stagiilor profesionale şi cooperarea administrativă.


Tribunalul Uniunii Europene
Tribunalul Uniunii Europene a stabilit, la 27 noiembrie 2019, că Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coasă nu este obligată să dezvăluie presei numele navelor sale din motive de securitate publică, potrivit DPA. Doi jurnalişti ceruseră Frontex informaţii despre numele, drapelele şi tipurile navelor desfăşurate în Mediterana Centrală pentru misiunile sale de supraveghere a frontierei în cadrul misiunii Operaţiunea Trition din iunie până în august 2017. "Este de neînţeles de ce Frontex nu comunică numele navelor sale în Mediterana din moment ce a făcut deja acest lucru pe Twitter", potrivit ziaristului german Arne Semsrott.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugarueditor online: Anda Badea)