Publicaţia "Sburătorul" a apărut la Bucureşti, cu o frecvenţă săptămânală, între aprilie 1919 şi mai 1921 apoi, cu titlul 'Sburătorul literar', din septembrie 19121 până în decembrie 1922.

Între martie 1926 şi iunie 1927, a fost publicată lunar, ca serie nouă.

Directorul revistei a fost Eugen Lovinescu (1919-1922 şi 1926-1927). În 1919, secretar de redacţie a fost Liviu Rebreanu, iar în 1926, acest post i-a revenit lui George Nichita.

Articolul-program, apărut în numărul inaugural a fost semnat de Eugen Lovinescu şi mărturiseşte intenţia redacţiei de a nu porni la drum cu idei preconcepute, invitând scriitorii să se manifeste după talentul lor, ca personalităţi distincte. "Meritul revistei va sta în limitele scrisului colaboratorilor săi. Faptele vor dovedi de suntem la înălţimea gândurilor noastre bune", scria criticul, citat în "Dicţionarul general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2007).

Revista pornea de la disocierea dintre estetic pe de o parte, etnic şi etic pe de o altă parte, propunând intensificarea contactelor literaturii române cu alte literaturi ale Apusului şi, în special, cu cea franceză mai nouă, de după 1880. Structura revistei reiese din clasificarea materialelor publicate în cele 26 de numere ale primului an: poezie, proză, epiloguri, cronici şi informaţii.

Au semnat versuri: Alice Soare, George Călinescu (debut în 1919, semnat G. Călin), Victor Eftimiu, Elena Farago, Camil Baltazar, Perpessicius, Camil Petrescu ş.a.; proză - Gheorghe Brăescu, Sanda Movilă, Victor Eftimiu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihăescu, Liviu Rebreanu, I.C. Vissarion. Cronicile literare sunt semnate de N. Davidescu, Barbu Fundoianu, Mihai Iorgulescu, Ion Valerian, Eugen Lovinescu.

"Prin impunerea unei direcţii moderne în literele româneşti, prin prestigiul colaboratorilor şi prin valoarea textelor alese, Sburătorul a reuşit să se definească, în presa literară dintre cele două războaie, ca o publicaţie de prim-rang, marcând punctul de la care - cum ar fi spus chiar Lovinescu - civilizaţia românească modernă începe să dialogheze de la egal la egal cu modelele sale occidentale", scrie Ion Istrate în "Dicţionarul general al literaturii române". AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)