Decembrie este considerată prima lună a iernii. În cursul acestei luni începe iarna, atât în Calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie, Moş Nicolae) şi în cel astronomic (22 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Denumirea lunii decembrie (lat. december) derivă de la cuvântul "decem", care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman - cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în Calendarul iulian şi în cel gregorian - cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii anterioare, noiembrie.

Luna calendaristică are 31 de zile. Ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Fazele Lunii se produc la: 04 decembrie - Luna la Primul Pătrar, la 09 h 00 m; 12 decembrie - Lună Plină, 07 h 12 m (Luna începe să descrească); 19 decembrie - Luna la Ultimul Pătrar, 07 h 00 m; 26 decembrie - Lună Nouă, 05 h 17 m (Luna începe să crească), potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

La 22 decembrie se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european, care reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (ce cuprinde 12 zodii).

Foto: (c) Cristian Lupascu / AGERPRES FOTO

Solstiţiul de iarnă are loc la 22 decembrie, la 06 h 19 m 32 s. Solstiţiu înseamnă "soare nemişcat". În emisfera nordică, la aceeaşi dată, este prima zi de iarnă astronomică, în care perioada de timp iluminată de Soare este cea mai scurtă şi, ca urmare, noaptea este cea mai lungă din an. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Decembrie, cea de-a douăsprezecea şi ultima lună a anului, este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători cu mult fast şi multe cadouri. Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului, potrivit volumului "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" - 2000, Ion Ghinoiu.

Revelionul - ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit popular Îngropatul Anului. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Anul 2020 va fi un an bisect, având din punct de vedere astronomic 366 de zile - luna februarie are 29 de zile, cu o zi în plus faţă de un an obişnuit. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Doina Lecea, editor online: Daniela Juncu)