Acordul între Parlament şi Consiliu asupra Bugetului UE pentru 2020, închiderea procesului de audieri ale comisarilor propuşi, recomandarea Comisiei Europene adresată României pentru o ajustare structurală anuală de 1% din PIB în 2020 şi constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurate în România care arată că noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori, precum şi stabilirea calendarului final pentru votul acordat noii Comisii Europene în Parlament şi pentru înmânarea preşedinţiei Consiliului European reprezintă câteva dintre subiectele săptămânii 18-22 noiembrie 2019 le nivelul instituţiilor UE.


Comisia Europeană

Uniunea Europeană şi-a reafirmat la 18 noiembrie poziţia prin care susţine caracterul ilegal al activităţilor israeliene de colonizare a teritoriilor palestiniene ocupate din Cisiordania, care afectează perspectivele unei păci durabile, în contextul în care SUA au anunţat că nu mai consideră că aceste colonii contravin prevederilor dreptului internaţional. "Toate activităţile de colonizare sunt ilegale în temeiul dreptului internaţional şi subminează viabilitatea soluţiei celor două state şi perspectiva unei păci durabile, aşa cum este reafirmată de rezoluţia 2334 a Consiliului de Securitate al ONU", a subliniat Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene.

La 19 noiembrie, Comisia Europeană a anunţat că în anul 2020 va aloca suma de 200,9 milioane euro pentru a finanţa activităţi de promovare a produselor agro-alimentare europene atât în interiorul cât şi în afara UE , informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Apelul pentru trimiterea de propuneri pentru campaniile de promovare din anul 2020 va fi publicat în luna ianuarie 2020. Organizaţii ale producătorilor şi organizaţii responsabile de activităţi de promovare sunt eligibile să aplice pentru finanţare şi să îşi trimită propunerile.

La 19 noiembrie, Uniunea Europeană şi Serbia au semnat un acord care extinde raza de acţiune a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex) în acest stat din Balcanii de Vest candidat la aderare la UE. Acordul permite Frontex să asiste Serbia în gestionarea frontierelor, să efectueze operaţiuni comune şi să desfăşoare echipe în regiuni ale Serbiei de la graniţa cu UE. Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, care a semnat acordul în numele UE, a mulţumit Serbiei pentru "eforturile în vederea asigurării unei cooperări mai strânse cu UE în ceea ce priveşte gestionarea frontierei şi a migraţiei''.

La 20 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,4% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2020, informează un comunicat de presă al executivului comunitar. României i se recomandă să prezinte Consiliului, până la 15 aprilie 2020, un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs recomandării, care "ar trebui să includă măsuri suficient de detaliate şi anunţate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum şi previziuni bugetare detaliate şi actualizate pentru 2020" subliniază Comisia Europeană. În plus, raportul care conţine constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurate în România, în 25 septembrie 2019, arată că noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori, în condiţiile în care aceasta conţine majorări semnificative ale punctului de pensie în intervalul 2019-2021. "Participanţii misiunii au subliniat că este neclar cum noua lege a pensiilor (în special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusă în aplicare fără modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal şi Băncii Naţionale a României, implementarea Legii pensiilor în calendarul prevăzut în lege nu este compatibilă cu menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB prevăzută în Tratat", se arată în raportul Comisiei, ce cuprinde constatările misiunii efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. CE a stabilit că România nu a luat nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019.

La 20 noiembrie, Comisia Europeană a avertizat opt state din zona euro ale căror proiecte de buget pentru anul viitor prezintă ''riscuri de neconformitate'' cu regulile europene, dar în pofida acestor riscuri a validat proiectele de buget transmise de toate cele 19 state membre ale zonei euro. Conform evaluării Bruxelles-ului, bugetele prezentate de Franţa, Italia, Slovenia, Slovacia, Spania, Finlanda, Portugalia şi Belgia s-ar putea îndepărta de obiectivele care le-au fost fixate. Conform Pactului de Stabilitate şi Creştere, statele din zona euro trebuie să menţină un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi o datorie publică nu mai mare de 60% din PIB. Pe de altă parte, nouă state au prezentat un proiect de buget pentru anul viitor deplin conform cu regulile europene, acestea fiind Germania, Olanda, Irlanda, Grecia, Lituania, Luxemburg, Cipru, Malta şi Austria, conform https://ec.europa.eu/.

La 20 noiembrie, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut un discurs în cadrul Congresului Partidului Popular European (PPE), de la Zagreb. "Dragi prieteni, mă pot baza pe o echipă de vârf de comisari membri ai PPE. PPE trimite patru femei şi patru bărbaţi în noua mea comisie", a declarat Ursula von der Leyen, care apoi s-a adresat fiecărui comisar din Partidul Popular European, cu mulţumiri şi detalii despre misiunea lor. "În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, Adina Vălean din România s-a alăturat echipei. Transportul şi mobilitatea reprezintă un portofoliu important. Ajută la conectarea oamenilor, a afacerilor şi a regiunilor. Are nevoie să devină mai curat şi mai inteligent - mă refer la condusul autonom - dar trebuie să rămână şi accesibil. Adina, este o importantă responsabilitate şi oportunitate: Transportul poate ajuta la deservirea priorităţilor noastre: competitivitate, climă şi Piaţa Unică", a mai precizat viitorul lider al executivului comunitar, conform https://ec.europa.eu/.


Parlamentul European

La 18 noiembrie s-a ajuns la un acord provizoriu între Parlament şi Consiliu asupra Bugetului pentru 2020. Parlamentul a obţinut în total 850 de milioane de euro pentru priorităţile sale pe lângă cele propuse de Comisie. Parlamentul a asigurat şi o creştere de peste 500 de milioane de euro în investiţiile pentru protecţia climatică în bugetul pentru anul viitor al UE, în comparaţie cu propunerea iniţială a Comisiei. Cifrele preliminare indică angajamente în valoare de 168,7 miliarde de euro şi plăţi în valoare de 153,6 miliarde euro. După ce Consiliul adoptă formal acordul, va fi trimis pentru aprobare în Comisia pentru Bugete, apoi va fi votat în sesiunea plenară a Parlamentului European şi semnat de către preşedintele PE. Aproximativ 93% din bugetul UE ajunge la cetăţeni, regiuni, oraşe, agricultură şi afaceri. Cheltuielile administrative ale UE reprezintă aproximativ 7% din total, conform www.europarl.europa.eu/.

La 18 noiembrie, Comisia de afaceri externe a Parlamentului European (AFET) a aprobat candidatura lui Oliver Varhelyi la postul de comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, ceea ce permite învestirea noii Comisii Europene în plenul PE la 27 noiembrie. În prezent ambasador al Ungariei pe lângă UE, Varhelyi a fost ultimul dintre cei 27 de candidaţi aprobat de eurodeputaţi. După audierea desfăşurată în 14 noiembrie, eurodeputaţii din AFET i-au cerut să răspundă unor întrebări suplimentare în scris.

La 21 noiembrie, Conferinţa Preşedinţilor a PE, formată din liderii grupurilor politice din PE şi preşedintele David Sassoli, a închis procesul de audieri ale comisarilor propuşi. Parlamentul va vota noua Comisie la 27 noiembrie 2019, conform https://www.europarl.europa.eu/.


Consiliul UE

La 18 noiembrie, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord privind un buget al UE pentru 2020 care este puternic axat pe creştere şi competitivitate, pe acţiuni în domeniul climei şi pe alte priorităţi ale UE, precum securitatea şi gestionarea migraţiei, notează https://www.consilium.europa.eu/. Cifrele convenite au la bază premisa că Regatul Unit va continua să participe pe deplin la finanţarea şi la execuţia bugetului UE pentru 2020. " Bugetul pe anul viitor consolidează sprijinul acordat pentru domeniile prioritare ale UE şi pentru programele cele mai performante. De asemenea, el asigură o abordare realistă, ţinând seama de interesele contribuabililor şi de necesitatea de a răspunde unor noi provocări care ar putea apărea în 2020. Aş dori să subliniez în special eforturile de a continua 'înverzirea' bugetului UE şi de a asigura faptul că acesta acţionează în sprijinul planului de acţiune al UE privind clima", a declarat Kimmo Tiilikainen, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor din Finlanda, negociator-şef al Consiliului în ceea ce priveşte bugetul UE pentru 2020.

La 18 noiembrie, Consiliul a adoptat o directivă care facilitează transformările, fuziunile şi divizările transfrontaliere ale societăţilor din UE, în urma unui acord obţinut cu Parlamentul European în cursul acestui an. "Aceste noi norme permit societăţilor din UE să profite la maximum de piaţa unică, astfel încât să rămână competitive la nivel mondial. În acelaşi timp, directiva prevede garanţii adecvate care descurajează abuzurile şi protejează interesele legitime ale lucrătorilor, ale acţionarilor minoritari şi ale creditorilor'', a declarat Anna-Maja Henriksson, ministrul finlandez al Justiţiei, anunţă https://www.consilium.europa.eu/. Directiva stabileşte proceduri pentru a verifica legalitatea operaţiunilor transfrontaliere prin raportarea la legislaţia naţională relevantă şi introduce o procedură obligatorie de control antiabuz. Procedura va permite autorităţilor naţionale să blocheze o operaţiune transfrontalieră atunci când aceasta este efectuată în scopuri abuzive sau frauduloase, de exemplu atunci când este concepută pentru a conduce la evaziune sau la eludarea dreptului naţional sau a dreptului UE, ori atunci când este destinată unor scopuri criminale. Directiva intră în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie 36 de luni pentru a adopta măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare, evidenţiază sursa citată.

La 19 noiembrie, Consiliul a adoptat Concluzii privind oceanele şi mările, în care subliniază că schimbările climatice reprezintă o ameninţare directă şi existenţială la adresa vieţii din oceane şi mări, pe întregul glob. Acesta solicită intensificarea măsurilor de politică la toate nivelurile de guvernanţă pentru protejarea ecosistemelor marine şi costiere. Consiliul ia act cu mare îngrijorare de încălzirea mărilor regionale europene într-un ritm mai rapid decât media. Consiliul invită Comisia să propună opţiuni în materie de politici pentru a se răspunde constatărilor alarmante ale noului Raport special privind oceanele şi criosfera într-un climat în schimbare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), arată www.consilium.europa.eu.

În urma Forumul ministerial UE-Balcanii de Vest în domeniul justiţie şi afaceri interne (18-19 noiembrie), participanţii au publicat la 19 noiembrie o declaraţie comună de presă. În domeniul Justiţie, concluziile au vizat subdomeniile: Statul de drept şi reformele judiciare - miniştrii au recunoscut că în Balcanii de Vest statul de drept este un aspect crucial pentru transformarea democratică; Lupta împotriva corupţiei- intensificare eforturilor pentru prevenire şi luptă; Condiţiile din penitenciare şi utilizarea sancţiunilor alternative; Cooperarea cu Agenţiile UE, Entitiţi şi Programe şi Alegeri electorale. În domeniul Afaceri interne, concluziile au vizat: Managementul migraţiei şi al graniţelor; Terorismul şi extemismul violent; Crima organizată, inclusiv traficul cu persoane şi contrabanda cu droguri şi arme, arată https://www.consilium.europa.eu/.

La 22 noiembrie, Consiliul a adoptat concluzii privind combaterea corupţiei în sport. Principalul obiectiv este de a sugera modul în care UE şi statele sale membre şi mişcarea sportivă pot contribui la realizarea integrităţii şi a echităţii în sport. Acestea recunosc faptul că, deşi corupţia din sport nu este un fenomen nou, nu există o abordare globală a UE în ceea ce priveşte măsurile de combatere a corupţiei în sport, evidenţiază https://www.consilium.europa.eu/.


Consiliul European

La 20 noiembrie, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a susţinut un discurs, publicat de https://www.consilium.europa.eu/, în cadrul Congresului PPE de la Zagreb, în urma alegerii sale ca lider al formaţiunii paneuropene. Donald Tusk a lansat un atac la adresa "autocraţilor" şi "populiştilor". "Nu vom sacrifica valori ca libertăţile civile, statul de drept şi decenţa în viaţa publică pe altarul securităţii şi ordinii, pur şi simplu pentru că nu este nevoie. Pentru că nu se exclud una pe cealaltă. Cine nu poate accepta asta, se plasează de facto în afara familiei", a declarat Donald Tusk. Fostul premier polonez a fost singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE şi a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă. Preşedinţia sa va începe la 1 decembrie 2019, se precizează pe site-ul PPE. El îi succede lui Joseph Daul şi devine primul est-european la preşedinţia Partidului Popular European de la fondarea acesteia, în anul 1976.

La 21 noiembrie, instituţia a publicat agenda înmânării preşedinţiei Consiliului European de la Donald Tusk către succesorul său, Charles Michel, programată la 29 noiembrie 2019.


EUROSTAT

La 18 noiembrie, Oficiul European de Statistică a publicat datele potrivit cărora Uniunea Europeană a produs în 2018 antibiotice în valoare de 2,97 miliarde de euro. Italia a fost cel mai mare producător de antibiotice din UE, fiind responsabilă pentru 34% din valoarea totală a antibioticelor produse în UE. În 2018, Germania a importat antibiotice în valoare de 710 milioane de euro, fiind cel mai mare importator UE de antibiotice din ţări din afara UE. România a importat anul trecut antibiotice în valoare de 15 milioane de euro.

La 20 noiembrie, Eurostat a publicat datele potrivit cărora ponderea contractelor de muncă temporară în Uniunea Europeană era de 13,6% din totalul contractelor de muncă în trimestrul al doilea al acestui an, statele membre cu cea mai mică pondere a contractelor de muncă temporară fiind România şi Lituania, ambele cu 1,5%. La polul opus, peste un sfert din angajaţii din Spania (26,4%) şi mai mult de unul din cinci angajaţi din Polonia (22,2%), Portugalia (21%) şi Olanda (20,5%) aveau un contract de muncă temporar în al doilea trimestru al acestui an. Un număr de 26 milioane de angajaţi cu vârsta între 15 şi 64 de ani avea un contract de muncă temporară în Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2019, adică 13,6% din numărul total al persoanelor angajate. Contractele temporare sunt mai comune în rândul femeilor (14,2%) decât în cazul bărbaţilor (13,2%). În perioada aprilie-iunie 2019, în UE aproape opt milioane de tineri sau 42,8% dintre angajaţii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani erau angajaţi pe baza unui contract de muncă temporară, comparativ cu 11,6% în cazul angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 ani şi 6,5% dintre cei cu vârsta între 55 şi 64 de ani. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Ionela Gavril)