DOCUMENTAR: 95 de ani de la naşterea actorului Mihai Mereuţă
Actorul Mihai Mereuţă s-a născut în localitatea Santa Mare, judeţul Botoşani, la 29 noiembrie 1924, într-o familie de ţărani, potrivit site-ului http://aarc.ro ("All About Romanian Cinema"), revistă online editată de Uniunea Cineaştilor din România.
După terminarea gimnaziului din localitatea natală, pleacă la liceu la Iaşi. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, menţionează www.ziarulmetropolis.ro. În paralel, urmează cursurile Conservatorului ''George Enescu'' din Iaşi, unde are posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filozofie, cât şi a Conservatorului, în 1948, este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
Teatrul îi dă mai multe satisfacţii, oferindu-i roluri de mai mare anvergură, în timp ce filmul îl menţine în categoria episodicilor indispensabili, notează http://aarc.ro.
La început, a jucat la Naţionalul din Iaşi, apoi la Teatrul din Ploieşti. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, actorul vine pe scena bucureşteană, conform CineMagia.ro - www.cinemagia.ro. Va juca alături de Ion Caramitru în piesa "Tineri căsătoriţi caută cameră", alături de Mariana Mihuţ în "Interviu'' şi alături de Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în "Opera de trei parale". Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie împreună cu Constantin Morozan. Corina Chiriac i-a fost studentă.
A realizat numeroase roluri, lucrând cu importanţi regizori: Liviu Ciulei, în "Azilul de noapte" şi "Opera de trei parale", Sanda Manu, în "Mincinosul", Valeriu Moisescu, în "Casa cea nouă", Tompa Gabor, în "Ivan Vasilievici". A mai jucat, pe scena teatrului bucureştean, şi în spectacolele: "Cabala bigoţilor", "Infidelitate conjugală" etc. Din 1991, după ce a ieşit la pensie, nu a mai jucat în teatru, dar a continuat să interpreteze roluri în film, să colaboreze la radio şi la televiziune.
.jpg)
Actorii Octavian Cotescu şi Mihai Mereuţă în piesa de teatru "Cabala bigoţilor", Bucureşti, 1983.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Rolurile interpretate în zecile de filme în care a jucat au o compoziţie de mică întindere, dar sunt pline de culoare. A fost distribuit, astfel, în filmele: "Erupţia" (1957), "Pădurea spânzuraţilor" (1964), amândouă în regia lui Liviu Ciulei; "Amintiri din Copilărie" (1965), în regia Elisabetei Bostan; "Marele singuratic" (1976), în regia lui Iulian Mihu; "Mânia" (1977), în regia lui Mircea Veroiu; "Trandafirul galben" şi "Misterele Bucureştilor" (1982), în regia lui Doru Năstase. A mai jucat în "Liceenii" (1986) şi "Liceeni Rock&Roll" (1991), ambele regizate de Nicolae Corjos, dar şi în alte producţii cinematografice.
În 1992 a avut ultimele apariţii în filme: "Doi haiduci şi-o crâşmăriţă" şi "Unde fugi maestre?".
Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa "Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii", jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în regia lui Gelu Colceag.
Activitatea în lumea teatrului şi a filmului a fost completată de sute de roluri în piese radiofonice, dintre care: "Venea o moară pe Siret", "Vama doctorului", "Tinereţea lui Moromete", "Suflete moarte", "O lecţie de bun simţ", "Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea", "Maitreyi", "Maşina Infernală", "În vreme de război", "Ion", "Intrusul", "Ion Roată şi Unirea", "Geniu Pustiu", "Douăsprezece scaune".
În ultimii ani ai vieţii a prezentat la postul public de televiziune TVR 2 emisiunea "Ferma", dedicată agriculturii.
A murit la 1 aprilie 2003, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
1 aprilie - Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Marcarea acestei
FRAGMENT DE ISTORIE: S-a înființat Institutul de seruri și vaccinuri 'Dr. I. Cantacuzino' (1 aprilie 1921)
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară 'Cantacuzino', cum se numește astăzi, a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de regele Ferdinand I, notează site-ul https://cantacuzino.mapn.ro/. Profesorul Ion Cantacuzino (1863-1934), părintele școli
DOCUMENTAR: Luna Aprilie
Aprilie, cunoscut în tradiția populară, sub numele Prier, însemnând timp favorabil, prielnic culturilor și turmelor de vite, este luna a patra în Calendarul gregorian, cu început de an la 1 ianuarie. Atunci când vremea era înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături, luna aprilie anunța sărăcia și era numită Traistă-n
1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor
Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Acest obicei al farselo











