Critic şi istoric literar, Zaharia Sângeorzan s-a născut la 23 noiembrie 1939, în localitatea Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, ca fiu al lui Zaharia Sângeorzan şi al soţiei sale, Ioana (n. Dib), potrivit Dicţionarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2007).

A urmat Şcoala Tehnică de Silvicultură (1955-1959) şi Liceul "George Coşbuc" (1959-1963) din oraşul Năsăud, apoi Facultatea de Filologie a Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi (1963-1968), secţia româno-italiană. A obţinut ulterior, în 1979, titlul de doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti. A fost bursier al Universităţii din Perugia (1980) şi a beneficiat de o bursă de cercetare la Arhivele Vaticanului (1995).

După absolvirea studiilor superioare a lucrat ca redactor la revista ieşeană "Cronica". A colaborat cu eseuri, cronici literare şi recenzii la revistele culturale "Vatra", "Viaţa românească", "Tribuna", "Convorbiri literare", "Iaşul literar", "România Literară", "Steaua", "Astra", "Ateneu" etc. Redactează studii introductive, prefeţe, postfeţe pentru ediţii din scrierile lui Alexandru Vlahuţă, Tudor Arghezi, Octav Botez, George Lesnea ş.a.

Va fi din 1991 director al editurii şi revistei "Virtus Romana Rediviva" din Iaşi şi, în scurt timp, cercetător la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară "Sextil Puşcariu" din Cluj-Napoca.

Debutează editorial în 1976 cu un amplu studiu - "Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale" (Editura Minerva, Bucureşti, 1976), remarcat în peisajul criticii literare româneşti ca un studiu curajos. A urmat volumul "Pelerini români la Columna lui Traian, note de călătorie" (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979), în care autorul întreprinde o cercetare istorică a relaţiilor culturale româno-italiene. A mai publicat două volume de cronici literare: "Conversaţii critice" (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980) şi "Anotimpurile criticii" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983), precum şi un volum de interviuri intitulat "Monahul de la Rohia - N. Steinhardt răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan" (Editura Revistei Literatorul, Bucureşti, 1992).

Volumul de convorbiri cu Nicolae Steinhardt a fost reeditat de mai multe ori, fiind inclus mai târziu într-un volum intitulat "N. Steinhardt - Convorbiri cu Zaharia Sângeorzan şi Nicolae Băciuţ", tipărit în 2015 de Mănăstirea Rohia şi Editura Polirom din Iaşi. Convorbirile lungi purtate pe parcursul a mai mult de un an de Zaharia Sângeorzan cu Nicolae Steinhardt (aflat la sfârşitul vieţii) prezintă unele aspecte esenţiale ale personalităţii monahului cărturar. Întrebările lui Zaharia Sângeorzan au fost trimise periodic prin poştă începând de la 11 ianuarie 1988 până în 1989, anul morţii cărturarului.

Zaharia Sângeorzan moare la 28 noiembrie 2002, la Iaşi. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Anda Badea)