Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare (World Science Day for Peace and Development), marcată în fiecare an la 10 noiembrie, a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) în 2001, cu scopul de a evidenţia rolul important al ştiinţei în societate şi nevoia de a angaja publicul larg în dezbateri asupra problemelor contemporane importante, relevante pentru ştiinţă, se arată pe site-ul UNESCO, https://en.unesco.org/.

Tema din 2019 a Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare este "Open Science, leaving no one behind". În 2019 această zi este celebrată la sediul UNESCO pe 8 noiembrie, prilej cu care au loc, între altele, o conversaţie cu elevii despre conceptul ''Open Science'' (''Ştiinţă Deschisă''), discuţii cu experţi şi factori de decizie politică privind beneficiile şi provocările deschiderii ştiinţei către societate şi deschiderii societăţii către ştiinţă ş.a.

''Open Science'' - ''Ştiinţă Deschisă'' este o problemă arzătoare în cadrul comunităţii ştiinţifice, care dobândeşte o atenţie din ce în ce mai mare şi din partea celor care nu fac parte din această comunitate. Ingineri, dezvoltatori de tehnologie, atât din mediul privat cât şi din sectoarele publice, îmbrăţişează conceptele de ''open science'' - ''ştiinţă deschisă'' şi ''open innovation'' - ''inovaţie deschisă''. De asemenea, factorii de decizie politică precum şi cetăţenii îmbrăţişează din ce în ce mai mult conceptul de ''ştiinţă deschisă'' ca instrument pentru a face ştiinţa mai accesibilă, procesul ştiinţific mai incluziv, iar rezultatele ştiinţei mai uşor disponibile. UNESCO are un rol crucial în creşterea conştientizării şi conducerea dialogului global privind Ştiinţa Deschisă, se arată, de asemenea, pe site-ul https://en.unesco.org/.

Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare a fost stabilită la 2 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO, prin Rezoluţia 20/31C, şi sărbătorită pentru prima dată în lumea întreagă la 10 noiembrie 2002, sub auspiciile UNESCO.

Conform site-ului www.unesco.org, obiectivele Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare sunt: creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice cu privire la rolul ştiinţei în societăţile paşnice şi sustenabile; promovarea solidarităţii naţionale şi internaţionale în domeniul ştiinţei între ţări; reînnoirea angajamentului naţional şi internaţional pentru utilizarea ştiinţei în beneficiul societăţilor; atragerea atenţiei asupra provocărilor cu care se confruntă ştiinţa şi creşterea sprijinului pentru efortul ştiinţific.

Ştiinţa va fi esenţială pentru atingerea a numeroase dintre obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi, astfel, pentru asigurarea unui viitor durabil. Raportul UNESCO privind ştiinţa este unul dintre instrumentele pe care ţările le pot utiliza pentru a monitoriza progresul pe calea realizării obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Agenda 2030, adoptată la 25 septembrie 2015 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, stabileşte un cadru global pentru eradicarea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile până în anul 2030, pe baza Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate în 2000. La fiecare cinci ani, Raportul UNESCO privind ştiinţa analizează tendinţele emergente în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi politicii în materie de inovare şi guvernanţă.

Marcarea Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare oferă şansa mobilizării tuturor factorilor interesaţi - de la oficiali guvernamentali, până la media şi la elevi - în jurul temei ''ştiinţă pentru pace şi dezvoltare''.

UNESCO colaborează cu persoane, agenţii guvernamentale şi organizaţii pentru promovarea, în fiecare an, a acestei zile. Festivităţile dedicate acestui eveniment includ: conferinţe, reuniuni, vizite la muzee, expoziţii, difuzarea de postere, întruniri în instituţii de învăţământ, campusuri şcolare etc. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)