Academia Română, înaltă instituţie de cultură, îşi are sediul în clădirea situată pe Calea Victoriei la numărul 125, vizavi de biserica ''Sfântul Nicolae'' - Tabacu, un edificiu în stil neoclasic, ce datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aflat în mijlocul unei frumoase grădini. Aici, în toamna anului 1890 a fost stabilit sediul Academiei Române, notează lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

Înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, prin decret al Locotenenţei Domneşti, ca ''Societate Literară Română'', instituţia şi-a început activitatea în anul următor, la 1 august 1867, în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cişmigiu, notează www.acad.ro. Cu acest prilej, episcopul Buzăului, Dionisie Romano, a donat biblioteca căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu (6.000 de volume şi 400 de manuscrise), punându-se astfel bazele Bibliotecii Societăţii Literare Române.
    
    

Lucrările primei şedinţe a Societăţii Literare Române s-au desfăşurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867, s-a aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţiona constituirea Societăţii Academice Române. La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, sub denumirea de Academia Română. Prin Decretul prezidenţial din 9 iunie 1948, instituţia a devenit Academia Republicii Populare Române. La 5 ianuarie 1990, însă, imediat după Revoluţia din decembrie '89, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza. Astfel, Academia Română redevenea cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării.     

FOTO 1 Clădirea Academiei Române din Capitală (1994)/EUGEN ENACHESCU/Arhiva istorică AGERPRES
FOTO 2 Imagine cu sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125 (2019)/SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO

Discuţiile privind construirea unui edificiu propriu s-au încheiat în 1886, cu adoptarea unei legi privind ridicarea Palatului Academiei Române, care, însă, nu a fost aplicată imediat de către guvernanţi. În martie 1890, Ministerul Instrucţiunii Publice a aprobat mutarea instituţiei în Casa C.St. Cesianu din Calea Victoriei nr. 125, iar în toamna aceluiaşi an, Academia şi biblioteca acesteia au fost transferate în nou local. Devenit neîncăpător, sediul a fost lărgit în 1896 prin cumpărarea caselor vecine, Bellu şi Zaleski, destinate bibliotecii, în care au fost aşezate cărţile, improvizându-se două săli de lucru şi cele necesare pentru activitatea de catalogare, precum şi a unui teren din proprietatea Cesianu, potrivit lucrării ''Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti'' (Editura Meronia, Bucureşti, 2011).
    

Astăzi, Academia Română cuprinde fosta Casă Cesianu, în care se află sediul central, o construcţie simetrică, alcătuită dintr-un subsol parţial, un parter scund şi un etaj dominant în înălţime, o clădire decorată cu pilaştri cu profilatură dorică. Centrul compoziţiei este ocupat de marea sală de conferinţe, uşor decroşată, panoul plin fiind decorat cu patru coloane ionice, cu ghirlande în stucatură. În latura dinspre Str. Mihail Moxa, corpul clădirii apare marcat printr-un puternic decroş circular şi acoperit cu o cupolă care în faţadă este realizată sub forma unui atic. De o parte şi de alta a sălii de conferinţe sunt două intrări adăpostite de un mic acoperiş cu fronton pe pilaştri. Clădirea este închisă la capete de două volume ieşite mult în faţă şi spraînălţate, unul dintre ele având faţada spre Calea Victoriei. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Explicație foto deschidere:  Imagine cu sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125 (2019)