Prima şcoală de arte din Bucureşti - Şcoala de Belle Arte - a fost înfiinţată prin decretul dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) la 2/14 noiembrie 1864 şi a fost inaugurată la 14/26 decembrie 1864, potrivit volumului "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Şcoala de Belle Arte a fost înfiinţată ca urmare a demersurilor făcute de pictorii Theodor Aman (1831-1891) şi Gheorghe Tattarescu (1818-1894). Începând cu anul 1859, Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu au înaintat oficialităţilor propuneri de înfiinţare a unei instituţii de învăţământ artistic de factură modernă, se menţionează pe site-ul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, unarte.org/.

Theodor Aman, pictor şi grafician, membru post-mortem al Academiei Române (din 1991), a studiat şi a pictat mult la Paris, fiind puternic influenţat de Delacroix şi Thomas Conture, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). A revenit în ţară în 1857 şi a contribuit la reorganizarea învăţământului artistic românesc. Ca urmare, în 1864 au luat fiinţă cele două şcoli de belle-arte din Iaşi şi Bucureşti. Theodor Aman a condus Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, în calitate de director, până la sfârşitul vieţii sale. Tot lui i-a fost încredinţată şi conducerea Pinacotecii Statului, arată sursa mai sus menţionată.

Sub directoratul lui Theodor Aman, Şcoala de Belle Arte din Bucureşti şi-a definit o formulă organizatorică adecvată, inspirată de modelul parizian, iar ulterior, sub îndrumarea lui George Demetrescu Mirea, ţinuta academică a fost consolidată şi specializările s-au diversificat, prin includerea artelor decorative, potrivit site-ului unarte.org/.

În 1897, în urma reformei învăţământului iniţiate de Spiru Haret, Şcoala de arhitectură înfiinţată de Societatea Arhitecţilor Români a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, se arată pe site-ul https://www.uauim.ro/. Ulterior, în 1904, Şcoala Superioară de Arhitectură devine instituţie independentă de învăţământ superior.

Pictorul Camil Ressu (1880-1962), membru titular al Academiei Române (din 1955), a fost profesor ''diurnist'', începând din 1925, apoi, din 1930, profesor definitiv la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)". Prin legea învăţământului superior din 1931, Şcoala de Belle Arte îşi schimbă numele în Academia de Belle Arte, iar Camil Ressu a fost primul rector al acesteia. În 1942, titulatura şcolii se schimbă din nou, devenind Şcoala Superioară de Arte din Bucureşti.

În 1948 este înfiinţat Institutul de Artă din Bucureşti, care includea facultăţile de Teatru, Muzică, Coregrafie şi Arte Plastice. Doi ani mai târziu, ia fiinţă Institutul de Arte Plastice ''Nicolae Grigorescu''. În 1990, instituţia a revenit la titulatura consacrată, Academia de Arte din Bucureşti, iar în anul 1992 a fost constituită o nouă facultate, cea de Istoria şi Teoria Artei.

Academia de Arte a fost acreditată în 1998, ca universitate. ''Actuala titulatură de Universitate Naţională, primită în anul 2001, certifică nivelul de excelenţă atins după un secol şi jumătate de experimente educaţionale, perioadă în care catedrele au fost ocupate de artişti de excepţie şi cercetători renumiţi ai fenomenului artistic românesc'', menţionează site-ul unarte.org/.

În prezent, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNArte) are următoarele departamente: Facultatea de Arte Plastice, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei, Şcoala Doctorală.

La 28 mai 2014 a avut loc vernisajul unei expoziţii intitulate "De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între 1864-1948", dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Şcolii de Belle-Arte. Expoziţia, deschisă la parterul Galeriei Naţionale a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) în perioada 28 mai-28 septembrie 2014, a cuprins lucrări provenite din colecţiile secţiei de Artă Românească Modernă şi ale Cabinetului de Desene şi Gravuri din MNAR şi din colecţia Muzeului Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. În cadrul vernisajului a fost lansată emisiunea aniversară de mărci poştale "150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte", dedică de Romfilatelia acestei instituţii de învăţământ superior. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)