În fiecare an, la 31 octombrie este sărbătorită, în România, Ziua Arhivelor Naţionale.

Evenimentul este marcat de Arhivele Naţionale ale României, la nivel naţional, prin organizarea unor acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.

În 2018, cu prilejul acestei zile, a fost lansat proiectul privind restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale. Totodată, la Zalău, a fost lansat volumul "Marea Unire şi Sălajul. Contribuţii documentare", apărut la Editura "Caiete Silvane", cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, în care Dănuţ Pop, Mihaela Sabou şi Daniel-Victor Săbăceag din cadrul Arhivelor Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Sălaj, au reunit miile de documente cercetate timp de doi ani din arhiva instituţiei, dar şi din fondul arhivistic al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Cluj, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia sau Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca.

Anul acesta, Ziua Arhivelor Naţionale prilejuieşte o serie de evenimente, precum: vernisajul expoziţiei documentare "Alexandru Vaida-Voevod - file de arhivă inedită" şi lansarea volumului "Arhivişti ardeleni", ediţia a II-a, Târgu Mureş, Editura University Press, 2019, evenimente ce au loc la 31 octombrie 2019, la sediul Serviciului Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale din Cluj-Napoca, sau vernisajul expoziţiei temporare "Registrele parohiale ale cultelor din Alba", la aceeaşi dată, la Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, notează site-ul http://arhivelenationale.ro.

Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. În prezent, ANR funcţionează în baza Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006, notează site-ul oficial amintit mai sus.

Fondul Arhivistic Naţional al României, aflat în administrarea ANR, este definit de legislaţia în vigoare, astfel: "Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români din străinătate."

Elaborarea primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, în anii 1831-1832, a determinat înfiinţarea oficială a arhivelor, ca instituţie. Legile administrative moderne au fost elaborate de comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti, formate din reprezentanţii marii boierimi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituţii care au înzestrat Principatele cu instituţii menite să răspundă cerinţelor de modernizare a structurilor societăţii româneşti, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).

Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne), au fost înfiinţate la 1/13 mai 1831, la Bucureşti. Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837).

A urmat, la 1/13 ianuarie 1832, înfiinţarea la Iaşi, a Arhivelor Statului din Moldova, aflate în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează acelaşi volum.

La 31 octombrie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (Arhivele Naţionale ale României, din 1996) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică.

Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului a intrat în vigoare la 25 iulie/6 august 1872, conform volumului "Istoria României în date" (1971).

După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înfiinţate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de "Direcţiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania", care şi-a început activitatea în 1922, primul director fiind Ştefan Meteş (până în 1949, când a fost îndepărtat de regimul comunist); Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuţi, 1924) şi Arhiva Statului în Basarabia (Chişinău, 1925).

La conducerea instituţiei, pentru perioade mari de timp, s-au aflat personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Bogdan Petriceicu-Haşdeu (1876-1900) sau Dimitrie Onciul (1900-1923). Începând din 1924, a fost publicat periodicul de specialitate al Arhivelor Naţionale, respectiv "Revista Arhivelor".

O nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului a intrat în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcţiilor regionale. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice, potrivit http://arhivelenationale.ro/. Astfel, au fost create Arhivele Statului din Craiova (1931), Timişoara (1936), Năsăud (1937), Braşov (1938).

La 1 februarie 1951, printr-un decret, Arhivele Statului au trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Reţeaua Arhivelor a fost organizată după principiul teritorial-administrativ, funcţionând, în prezent, 41 de Direcţii Judeţene ale Arhivelor Naţionale şi Direcţia Municipiului Bucureşti. În baza prevederilor Legii nr. 16 din 2 aprilie 1996, denumirea de Arhivele Statului a fost înlocuită cu cea de Arhivele Naţionale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)

Explicaţie foto: Documente de o valoare inestimabilă prezentate în cadrul proiectului 'Restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale', eveniment organizat cu prilejul Zilei Arhivelor Naţionale - Bucureşti, 2018