Adoptarea în Parlament a moţiunii de cenzură a opoziţiei care a provocat demiterea Cabinetului Dăncilă, iniţierea unor consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru şi a unei noi echipe guvernamentale, achitările din dosarul privind despăgubirile de la ANRP, "criza fără precedent" din Consiliul Superior al Magistraturii, motivarea condamnării fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, precum şi acordarea titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti scriitorului rus Mihail Şişkin sunt o parte dintre cele mai importante evenimente interne, desfăşurate în intervalul 7-11 octombrie 2019.

POLITIC

* Moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă, intitulată "Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!", a fost adoptată de Parlament, la 10 octombrie 2019, cu 238 de voturi favorabile şi patru contra. "Având în vedere rezultatul voturilor exprimate de deputaţi şi senatori, Parlamentul României adoptă moţiunea de cenzură, retrage încrederea Guvernului României prin hotărârea Parlamentului nr. 1 pe 2018. Potrivit art. 10 alin. 4, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern", a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
După votul din Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că adoptarea moţiunii de cenzură reprezintă o mare reuşită, însă a subliniat că "bătălia cu PSD nu s-a încheiat". "Rezolvat! Astăzi a câştigat România! Astăzi, votul românilor dat pe 26 mai la referendum a fost întru totul şi pe deplin respectat. Căderea Guvernului PSD este rezultatul firesc al reacţiei întregii societăţi faţă de abuzurile şi incompetenţa acestui Guvern. Succesul moţiunii de cenzură confirmă un proces care a început cu ceva vreme în urmă, odată cu votul din 26 mai, de la referendum şi europarlamentare. Acest proces se numeşte intrarea în istorie a PSD", a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.
Tot după vot, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să nominalizeze cât mai repede un nou prim-ministru, astfel încât să-şi asume guvernarea. Ea a precizat că nu va pleca de la şefia PSD şi că nu are ce să-şi reproşeze.
"Moţiunea de cenzură este semnată de aceiaşi oameni amatori, iresponsabili, care vor să demoleze Guvernul fără să vină cu temele făcute", a afirmat la dezbaterile la moţiunea de cenzură, premierul Viorica Dăncilă, în plenul reunit al Parlamentului. Dăncilă a denunţat "lupta oarbă pornită de cel mai iresponsabil preşedinte pe care l-a cunoscut România vreodată, care acţionează împotriva propriului popor". Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că Opoziţia nu vrea, în mod real, să guverneze România şi le-a cerut contestatarilor săi să lase Guvernul să îşi facă treaba şi să continue reformele începute.
Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a declarat că premierul Viorica Dăncilă este "o persoană particulară care ocupă abuziv o înaltă demnitate", iar moţiunea de cenzură echivalează cu un mandat de aducere a Guvernului în faţa Parlamentului. Raluca Turcan a acuzat-o pe Dăncilă de minciună, dezinformare, întreţinerea mecanismului economic al fraudei de încredere de la alegerile trecute, folosirea banilor publici în interes personal şi politic.
La rândul său, preşedintele Pro România, Victor Ponta a spus că este o idee strategică politică total greşită a PSD aceea de a mai rămâne la guvernare. "Mai staţi o zi, o săptămână, o lună la guvernare ca să pierdeţi următoarele zece rânduri de alegeri. Cred că este o idee şi o strategie politică total greşită şi vă rog să vă gândiţi la faptul că oricum mâine se împlinesc 45 de zile de când s-a schimbat compoziţia politică a acestui Guvern", a spus Ponta.
Preşedintele USR, Dan Barna, a afirmat că votul la moţiunea de cenzură reprezintă "un bacalaureat politic al Parlamentului", adăugând că prim-ministrul Viorica Dăncilă conduce "unul dintre cele mai incompetente guverne din ultimii 30 de ani". El a declarat că în urma unei demiteri a Guvernului "se deschide calea" pentru alegeri anticipate şi ieşirea în mod "real, sustenabil şi corect" din criză.
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că "există viaţă şi după ce Viorica Dăncilă nu va mai fi prim-ministru", adăugând că aceasta are totuşi şansa să rămână în istorie ca prima femeie premier. El a acuzat-o pe Viorica Dăncilă de "racolarea" parlamentarilor ALDE şi nu numai.
Guvernul actual nu mai are resursele necesare, nici profesional, nici politice, pentru a-şi continua activitatea, nefiind nici validat de Parlament, după ieşirea ALDE de la guvernare, a afirmat şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterilor.

* Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru ziua de 11 octombrie 2019 partidele parlamentare la o rundă de consultări, subliniind că este nevoie urgentă de un guvern, după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată în Parlament.
Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, a anunţat, cu o seară înainte, că partidul pe care-l conduce nu va participa la consultările de la Palatul Cotroceni întrucât nu are un mandat din partea Comitetului Executiv Naţional al PSD.
Liderul liberal, Ludovic Orban, a declarat, după consultările de la Cotroceni, că PNL este pregătit să-şi asume guvernarea dacă nu va fi posibilă organizarea alegerilor anticipate, menţionând că propunerea de premier este preşedintele partidului. El a menţionat că afirmaţiile conform cărora PNL va tăia din pensii şi salarii reprezintă "minciuni gogonate" lansate de "propaganda diversionistă a PSD".
Preşedintele USR, Dan Barna, a anunţat că, în cadrul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, a înaintat Pactul pentru organizarea de alegeri anticipate.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că prima opţiune a Uniunii este formarea unui guvern în jurul unui premier al formaţiunii, iar a doua fiind un premier independent.
Preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, a declarat că i-a propus şefului statului să ia în calcul şi numirea unui prim-ministru de la PMP.
ALDE nu intenţionează să facă parte dintr-o formulă de guvernare viitoare, a declarat, după consultările de la Palatul Cotroceni, preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Prim-vicepreşedintele Pro România Daniel Constantin a declarat că formaţiunea politică este favorabilă ideii alegerilor anticipate, precizând că şi-a exprimat dorinţa ca o nominalizare pentru viitorul prim-ministru să fie făcută cât mai repede, dar nu a avansat niciun nume în acest sens.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul consultărilor, că este nevoie de un guvern de tranziţie, adăugând că preferă unul politic, context în care se conturează posiblitatea constituirii unui cabinet în jurul PNL. El a anunţat că cel mai târziu marţi, 15 octombrie 2019, va desemna un premier. "Acum e nevoie să se instaleze urgent un nou guvern, un guvern pe care l-am numit un guvern de tranziţie, fiindcă indiferent dacă vom avea sau nu anticipate sau alegeri la termen va fi un guvern care va fi în funcţie o perioadă relativ scurtă. Orice zi cu acest guvern interimar pesedist este o zi pierdută pentru România şi pentru români. Eu prefer un guvern politic şi nu voi căuta altă soluţie decât un guvern politic. (...) PNL a spus foarte clar că e dispus să preia guvernarea. Toate celelalte formaţiuni au afirmat că vor sprijin într-o formă sau alta o astfel de abordare Aşa că de pe acum deja este destul de clar că ne îndreptăm înspre un guvern PNL sau în jurul PNL", a afirmat preşedintele Iohannis. El a precizat că este în favoarea alegerilor anticipate, dar numai după prezidenţialele din noiembrie. "Vreau să explic puţin de ce fac această remarcă. Constituţia României nu favorizează alegeri anticipate. Ele se realizează foarte greu şi numai cu acordul şi sprijinul concret al unei majorităţi. (...) Sunt dispus să mă implic, după alegerile prezidenţiale, într-o discuţie aşezată, onestă cu toate partidele politice, pentru a găsi cea mai bună soluţie", a mai declarat şeful statului.

* Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni la 8 octombrie 2019, decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

AFACERI EUROPENE

* Premierul Viorica Dăncilă a reiterat, la 7 octombrie 2019, că a trimis la Bruxelles două nominalizări pentru funcţia de comisar european, iar, în condiţiile în care Rovana Plumb a fost respinsă, a rămas valabilă cea de-a doua propunere, Dan Nica. Viorica Dăncilă a precizat, ulterior, că Dan Nica nu a fost respins de Comisia Europeană, în ciuda unor informaţii din spaţiul public ce dădeau ca sigură respingerea candidatului României. La rândul său, secretarul general al PSD, Mihai Fifor, a spus că Nica va trece evaluarea din Parlamentul European şi va deveni comisar pentru Transporturi, precizând că varianta vehiculată în spaţiul public potrivit căreia şi această nominalizare, după cea a Rovanei Plumb, ar fi fost respinsă reprezintă "o încercare de dezinformare".

JUSTIŢIE

* Plenul Curţii Constituţionale a României a decis că este neconstituţională o prevedere din Codul de procedură penală referitoare la admiterea cererii de redeschidere a procesului penal. A fost luată în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, care prevede că "(...) dacă instanţa constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), dispune prin încheiere admiterea cererii de redeschidere a procesului penal".

* Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) Horia Georgescu a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în dosarul privind despăgubirile de la ANRP. ÎCCJ a admis, totodată, apelurile formulate de alţi inculpaţi din dosar, printre care fostul preşedinte al ANRP Ingrid Zaarour şi fostul vicepreşedinte ANRP Ingrid Mocanu, ambele achitate pentru infracţiunea de abuz în serviciu. În cazul fostului deputat Theodor Nicolescu, instanţa a dispus achitarea pentru abuz în serviciu, menţinând în schimb pedeapsa de 8 ani de închisoare aplicată pentru infracţiunea de luare de mită. De asemenea, fostul deputat Marko Attila-Gabor a fost achitat pentru abuz în serviciu, judecătorii înlăturând şi dispoziţia privind anularea suspendării executării unei alte pedepse de 3 ani închisoare.

* Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, a denunţat, la 8 octombrie 2019, "criza fără precedent" din cadrul instituţiei generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând, totodată, că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei, Ana Birchall, pe care o acuză de "ingerinţă gravă în activitatea procurorilor" şi "acţiuni de subminare a autorităţii CSM". Lia Savonea a propus o modificare legislativă "rapidă", care să prevadă ca membrii CSM care absentează nemotivat de la şedinţele de plen să îşi piardă de drept mandatul.

* Şapte membri CSM i-au cerut preşedintelui Consiliului sesizarea Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic între premierul Viorica Dăncilă şi autoritatea judecătorească, în urma apariţiei în spaţiul public a unor înregistrări dintr-o şedinţă a PSD în care prim-ministrul vorbea, printre altele, despre Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit ca pe 29 noiembrie 2019 să se desfăşoare primul termen în cameră preliminară în dosarul "Revoluţiei", în care fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Dosarul a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie.

* Cuantumul pedepsei de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru fostul lider PSD Liviu Dragnea este suficient şi proporţional în raport cu circumstanţele reale şi personale, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine, precizează judecătorii Instanţei supreme în motivarea condamnării fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

ECONOMIC

* Implementarea tehnologiei 5G în România va începe cu siguranţă în anul 2020 şi aşteptăm ca, până la sfârşitul acestui an, licitaţia pentru alocarea noilor frecvenţe să se finalizeze conform planului, a declarat, la 7 octombrie 2019, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu.

* Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private a ajuns la 57,43 miliarde de lei (12,13 miliarde de euro) în primul semestru al anului 2019, în creştere cu aproape 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când a depăşit 45,6 miliarde lei, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară.

* Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a declanşat controale la producătorii de energie electrică pentru a vedea diferenţele dintre puterea instalată şi cea disponibilă, urmând ca unor companii să le fie reduse licenţele, a declarat, la 7 octombrie 2019, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, la conferinţa InvesTenergy.

* Lucrările care condiţionează punerea în funcţiune, cu călători, a Magistralei 5 de metrou pot fi realizate până în luna decembrie 2019, a declarat, la 8 octombrie 2019, directorul general al Metrorex, Marin Aldea.

* Constructorul auto american Ford a lansat la 8 octombrie 2019, la Craiova, producţia noului Puma, primul vehicul hibrid construit în România, o investiţie de 200 de milioane de euro.

* La 8 octombrie 2019, Senatul a adoptat propunerea legislativă iniţiată de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prin care Autoritatea Vamală Română se înfiinţează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea MFP, ca ordonator terţiar de credite.

SOCIAL

* La 9 octombrie 2019, prof.univ.dr. Nedelcu Ioan, preşedinte al Asociaţiei pentru Mezoterapie din România şi prof.univ.dr. Vasile Ciuchi, cel care a pus bazele chirurgiei reconstructive a urechii medii, au fost premiaţi, în cadrul Galei de excelenţă în medicina militară, care a avut loc la Cercul Militar Naţional.

CULTURĂ

* La 9 octombrie 2019, scriitorul Mihail Şişkin, considerat cel mai important autor rus contemporan, a primit, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti.

SPORT

* Selecţionata de tineret a României a învins echipa Ucrainei cu scorul de 3-0 (0-0), la 19 octombrie 2019, pe Stadionul ''Ilie Oană'' din Ploieşti, în Grupa a 8-a a preliminariilor Campionatului European de fotbal Under-21 din 2021. Clasamentul grupei: Finlanda ocupă primul loc, cu 7 puncte (3 jocuri), urmată de Danemarca, 6 puncte (2 j), România, 3 p (2 j), Ucraina, 3 p (3 j), Irlanda de Nord, 2 p (3 j), Malta, 1 p (3 j).

* Marian Drăgulescu a devenit al 50-lea sportiv român calificat la Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo, din 2020, după ce a obţinut biletul pentru finala de la sărituri, la 7 octombrie 2019, la Campionatele Mondiale de gimnastică artistică de la Stuttgart. Drăgulescu, care va împlini 39 de ani pe 18 decembrie, a prins finala cu a şasea medie din calificări.

* Federaţia Română de Fotbal a anunţat, la 9 octombrie 2019, că 20.168 de copii şi însoţitorii lor s-au înscris pe liste pentru a urmări din tribune partida România - Norvegia, din cadrul preliminariilor EURO 2020. Naţionala României a fost sancţionată de UEFA pentru scandările rasiste ale suporterilor, folosirea de materiale pirotehnice, aruncarea de obiecte în suprafaţa de joc şi pătrunderea spectatorilor pe gazon la meciul cu Spania (1-2), din preliminariile EURO 2020, federaţia fiind amendată şi cu 83.000 de euro. La partida cu Norvegia vor putea asista doar copii de până la 14 ani. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru)