O PERSONALITATE PE ZI: Teodor T. Burada, folclorist, etnograf şi muzicolog
Folclorist, etnograf, muzicolog, istoric al teatrului şi memorialist, Teodor T. Burada s-a născut la Iaşi, la 3 octombrie 1839.
Cărturar de formaţie enciclopedică, aflat în permanent contact cu evenimentele culturale ale epocii, a moştenit talentul de memorialist de la tatăl său (Teodor Burada), mare vornic în Moldova, şi înclinaţia spre muzică, literatură şi limbi străine, de la mama sa, Maria (n. Isăcescu), dintr-o veche familie de boieri moldoveni, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" (Bucureşti, Editura Univers enciclopedic, 2004).
După primele studii făcute în casa părintească, a intrat, în 1856, cadet la Şcoala Militară, pe care a părăsit-o un an mai târziu, trecând ca elev la Academia din Iaşi, fosta Academie Mihăileană. Între 1860-1861 era student la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi.
Şi-a continuat studiile la Paris, unde a urmat cursurile Facultăţii de Drept şi a frecventat Conservatorul de Muzică, fiind primul student din Moldova înscris la această instituţie. A absolvit Conservatorul de Muzică din Capitala Franţei în 1863, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române / 1866-2003" (Bucureşti, Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003). Tot la Paris, a urmat şi Şcoala de Poduri şi Şosele.
Licenţiat în drept în 1865, a revenit în ţară în anul următor. Până în 1885, când a demisionat, a ocupat diverse funcţii în magistratură la Roman, Galaţi, Focşani şi Iaşi: a fost judecător la Roman (1866) şi Iaşi (1867), preşedinte de tribunal la Galaţi (1868), apoi consilier la Curtea de Apel din Focşani (1869) şi Iaşi (1871).
Preocupat fiind de muzică, a fost profesor de vioară la Şcoala de Muzică din Iaşi (1860-1861, conform lucrării "Muzicieni români: Lexicon", semnată de Viorel Cosma, 1970, ulterior, profesor de teorie muzicală şi solfegiu la Conservatorul de Muzică din Iaşi (1877-1901), profesor de vioară la Şcoala Normală "Mihail Sturdza" din Iaşi (1898-1903).
După demisia din magistratură, din 1885, a rămas doar profesor de muzică, dedicându-se cu pasiune preocupărilor pedagogice până la pensionarea sa, în 1903.
Teodor. T. Burada s-a remarcat ca violonist concertist, interpretând lucrări muzicale clasice, dar şi piese din folclorul românesc.
Concomitent cu activitatea muzicală, cea didactică şi cea concertistică, a făcut o lungă serie de călătorii de cercetare etnografică şi etnologică, atât în ţară, cât şi în străinătate, iar melodiile învăţate de la cântăreţii populari le-a aranjat pentru pian sau pentru orchestră.
A desfăşurat o amplă activitate culturală. A făcut parte din multe societăţi culturale, printre care "Junimea" (1878), Societatea "Amicii artelor" (1886), Societatea Ştiinţifică şi Literară din Iaşi, pe care o şi conduce în intervalele 1903-1906 şi 1908-1914. De asemenea, a colaborat la publicaţii prestigioase ale vremii ("Convorbiri literare", "Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", "Românul", "Arhiva" ş.a.).
A scos, între 1875-1877, un "Almanah Muzical". A publicat studii şi articole de muzicologie şi istoria muzicii, cărora li se adaugă "Istoria teatrului în Moldova" (1915-1922) - lucrare de o deosebită valoare documentară, precum şi un "Dicţionar muzical" (2 vol., 1862, 1875).
Interesându-se de muzica populară, a ajuns să se ocupe şi de alte laturi ale folclorului românesc. A cules bocete şi le-a studiat în cadrul ceremonialului de înmormântare la români, urmărit pe zone geografice, fiind printre primii care au subliniat valoarea bocetului ca specie. Totodată, deţine prioritatea şi în culegerea sau semnalarea unor cântece populare şi obiceiuri la români (Cântecul cununei, Caloianul). Călătorind prin ţară, a sesizat diferenţele regionale dintre producţiile folclorice. "O călătorie în Dobrogea" (1880) este prima cercetare folclorică de tip monografic, care prezintă speciile populare în versuri (colinde, descântece, bocete, balade etc.) în cadru istoric, geografic şi etnografic. Pe folclorist nu l-a preocupat în primul rând valoarea literară a materialului cules, ci mai degrabă vechimea acestuia, iar alteori noutatea tematică.
Rodul a numeroase călătorii, evocate în latura lor aventuroasă în "Amintiri" (1903-1904; 1909-1910), activitatea lui Teodor T. Burada reprezintă, în esenţa ei, o importantă contribuţie ştiinţifică la dezvoltarea folcloristicii româneşti.
A iniţiat "Concertele populare" cu muzică veche românească, a înfiinţat un Muzeu muzical în Iaşi.
A fost membru corespondent al Academiei Române (25 martie 1887), propus de B.P. Hasdeu.
A murit la 17 februarie 1923, la Iaşi. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Franței, Impasse Ronsin 8, apoi la numărul 11, a cucerit scena
PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf
Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu
William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)
Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt








