Autor al unei opere rămasă până astăzi fundamentală şi neegalată în cultura română, preotul cărturar Marian Simeon Florea este membru titular al Academiei Române, ales în 26 martie 1881.

S-a născut la 1 septembrie 1847, în Ilişeşti, judeţul Suceava. Studiile gimnaziale le-a făcut la Suceava, Năsăud şi Beiuş. A absolvit Facultatea de Teologie la Cernăuţi (1871-1875).

A fost hirotonit preot în 1875, slujind pe rând în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (1877) şi Şiret (1877-1879). A fost apoi profesor de religie şi limbă română la "Şcoala poporală" şi la "Şcoala reală inferioară" din Şiret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul Ortodox din Suceava (1883-1907).

În 1906, împreună cu T.V. Ştefanelli, a înfiinţat la Suceava, "Revista Politică". Încă din adolescenţă a fost atras de creaţia populară, devenind autorul unei impresionante opere folclorice şi etnografice, în care cultura populară a fost cercetată (monografic, analitic, descriptiv şi morfologic), pentru prima dată, în toate compartimentele ei.

A debutat în 1866 în revista "Familia" cu culegerea de folclor "O nuntă la llişeşti în Bucovina". Tot în această perioadă a adunat mai multe cântece populare (doine şi balade), care au fost apoi reunite în volumele: "Poesii populare din Bucovina"; "Balade române culese şi corese" (1869); "Poesii poporale române" (2 volume, 1873, 1875); "Tradiţiuni poporale române" (1878); "Satire poporane române" (1893); "Vrăji, farmece şi desfaceri" (1893); "Tradiţii poporane române din Bucovina" (1895); "Răsplata. Poveşti din Bucovina" (1897); "Poezii poporale despre Avram Iancu" (1900).

După stabilirea la Suceava, s-a consacrat îndeosebi ordonării şi redactării imensului material folcloric strâns de-a lungul a peste două decenii: "Descântece poporane române" - prima lucrare de acest fel din literatura folcloristică românească; "Hore şi chiuituri din Bucovina" (1910; ediţie postumă); "Păsările noastre şi legendele lor. Legendele ciocârliei. Legendele rândunicii" (1923).

Marian Simeon Florea a contribuit, în perioada 1880-1900, la punerea bazelor etnografiei româneşti, prin mari lucrări de sinteză asupra culturii populare: "Chromatica poporului român" (1882), prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; "Ornitologia poporană română" (2 volume, 1883), lucrare distinsă cu Marele Premiu "Năsturel-Herăscu" al Academiei Române, de o mare noutate chiar şi pe plan mondial: "Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studii folcloristice" (1903).

A elaborat şi monografii tematice, adevărate sinteze despre obiceiurile familiale: "Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ" (1890): "Naşterea la români. Studiu etnografic" (1892); "Înmormântarea la români. Studiu etnografic" (1892), precum şi o trilogie, având ca tematică calendarul popular: "Sărbătorile la români. Studiu etnografic. I.Cârnilegile, II.Păresimile, III.Cincizecimea" (1898- 1901).

Este autorul unor scrieri cu caracter istoric: "Câteva inscripţiuni şi documente din Bucovina" (1885); "Biserica din Părhăuţi" (1887); "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava" (1895); "Inscripţiuni de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina" (1900); "Portretul lui Miron Costin, marele logofăt şi cronicar" (1900); "Condica sfintei mănăstiri Voroneţul" (1900); "Condica sfintei mănăstiri a Solcăi" (1902); "Domnia lui Ştefan voievod cel viteaz... şi a lui Ştefan Tomşa" (1904) ş.a.

Membru de onoare al Societăţii Academice din Cernăuţi, al Societăţii academice "România Jună" din Viena, al Societăţii academice "Dacia din Cernăuţi". A trecut la cele veşnice la 11 aprilie 1907, la Suceava.

La 22 iunie 1974, în Suceava, a fost deschisă publicului o casă memorială, sub numele de Fondul memorial-documentar "Simion Florea Marian", în clădirea care a constituit căminul preotului din anul 1886 şi până la sfârşitul vieţii (1907), locul unde şi-a scris opera.

Locuinţa este una dintre puţinele construcţii din secolul al XVIII-lea care mai există astăzi în Suceava, fostă proprietate a baronului armean Ariton Kapri. Lăsată moştenire celor doi fii, casa a fost scoasă la vânzare pentru plata unor datorii urgente, cumpărată de Simion Florea Marian la 12 august 1886 şi restaurată prima dată în perioada 1887-1889. (surse: muzeulbucovinei.ro; Membrii Academiei Române - Dicţionar, Bucureşti, 2003) AGERPRES/(Documentare- Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)