INFORMAȚIE DE PRESÃ privind actele normative adoptate în ședința extraordinară a
Guvernului României din 19 august 2026

I. HOTÃRÂRI DE GUVERN
1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030

În ședința de Guvern de astăzi, Executivul a aprobat, la inițiativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030.
Strategia este documentul în baza căruia se poate semna Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate 'CFR' S.A. pentru perioada 2026-2030. Fără acest contract nu se pot face plățile salariale.

Documentul strategic setează ca prioritate absolută stoparea declinului tehnic al rețelei feroviare și recuperarea accelerată a restanțelor istorice privind repararea și modernizarea căilor ferate.

Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 vine în continuarea documentului aprobat pentru perioada 2021-2025, perioadă marcată de un context economic și social dificil, care a dus la o implementare doar parțială a proiectelor.

Documentul prezintă situația în care se află rețeaua feroviară, o consecință directă a celor 35 de ani de subfinanțare constantă. În perioada 2021-2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei.

Efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricții de viteză și o degradare accelerată a rețelei:
- În 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadența depășită la reînnoire;
- În 2010, procentul a urcat la 41,14% (5.596 km);
- În 2025, lungimea liniilor 'epuizate' din punct de vedere tehnic a ajuns la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani.

Aceste probleme s-au reflectat direct în opțiunile românilor și ale companiilor: piața transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători și aproape 23% la marfă), deși ținta anterioară era o creștere cu 25%.

Pentru următorii cinci ani, Guvernul își asumă un plan clar de resuscitare a căilor ferate, bazat pe trei obiective strategice majore, cu finanțare prioritizată:
- Obiectivul 0: Recuperarea în ritm accelerat a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare.
- Obiectivul A: Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă - trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile.
- Obiectivul B: Integrarea în spațiul feroviar unic european - respectarea obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană.

Strategia acoperă toate domeniile critice: de la mentenanța de bază și operare, până la reînnoire și extindere, incluzând atât investiții directe, cât și o serie de reforme administrative necesare pentru eficientizarea sectorului.

Reabilitarea transportului feroviar nu este doar un proiect tehnic, ci o măsură cu impact major asupra vieții de zi cu zi a românilor și asupra economiei naționale.

Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport. Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri și mărfuri de pe șosele către calea ferată, rețeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată. Aceasta se va traduce prin:
- Creșterea vitezei medii de deplasare pe șoselele actuale;
- Scăderea numărului de accidente rutiere;
- Reducerea blocajelor în trafic;
- Scăderea costurilor de transport suportate de economia națională.

Documentul este corelat cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) și include toate proiectele prioritare pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene (TEN-T), realizate în parteneriat cu Comisia Europeană.

Aprobarea acestei Strategii garantează utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice și europene, marcând un pas decisiv către un sistem de transport național modern, sigur și competitiv.

Precizare:
Potrivit Hotărârii nr. 379 din 23 martie 2022, aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale este atributul Guvernului.
Strategia aprobată de Guvern nu introduce politici publice noi și nu modifică direcțiile de politică publică deja aprobate. Documentul actualizează și continuă, pentru perioada 2026-2030, măsurile și proiectele stabilite prin documentele strategice aflate în vigoare, inclusiv Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030.
Strategia reprezintă un instrument de planificare indicativă, a cărui adoptare periodică este prevăzută de legislația națională și de dreptul Uniunii Europene. România are, totodată, obligația de a notifica Comisia Europeană cu privire la adoptarea documentului.

În urma aprobării prin Hotărâre a Guvernului, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 va fi publicată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și transmisă Comisiei Europene.

II: INFORMÃRI

1. INFORMARE cu tema: Implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, ca urmare a depășirii pragului de 60% pentru indicatorul datorie publică în PIB

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare cu privire la datele statistice publicate de Eurostat în data de 21 iulie 2026, conform cărora ponderea datoriei publice potrivit metodologiei UE în PIB este de 60,1% la sfârșitul trimestrul I 2026, precum și a măsurilor legislative aplicabile în această situație.

Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice scadente.

Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB.

În condițiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depășit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Regulamentul (UE) 2024/1263 stabilește că, pentru statele membre cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete. Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub 3% din PIB.

În cazul României, măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice sunt concretizate în Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru perioada de ajustare de 7 ani. Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural național pe termen mediu urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilității finanțelor publice și încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

România a primit recomandări (recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025) de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.

Respectarea plafoanelor de creștere a cheltuielilor nete și realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Prin urmare, măsurile prevăzute de legislația națională pentru depășirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene.

Referitor la prevederea din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, conform căreia aplicarea măsurilor trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului de datorie publică de 60% din PIB, respectiv semestrul II 2026, menționăm că în anul 2025 au fost adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea includ un set de măsuri intrate în vigoare la începutul exercițiului bugetar, urmat, în a doua parte a anului, de două pachete ample de măsuri de consolidare și îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.

Această evoluție nu este automată, ci este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB și la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Măsurile de consolidare adoptate începând cu 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului și a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.

Prezentarea informării Guvernului reprezintă o obligație a Ministerului Finanțelor, depășirea pragului de 60% din PIB impunând prezentarea implicațiilor și a măsurilor necesare în raport cu evoluția datoriei publice. Documentul prezintă consecințele depășirii pragului de 60% din PIB și cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare și readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice în produsul intern brut, depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB. În prezent, în condițiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depășit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și la înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

În condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară este esențială pentru stabilitatea finanțelor publice și pentru capacitatea statului de a susține, pe termen mediu și lung, investițiile și serviciile publice.

Reducerea graduală a deficitului și stabilizarea datoriei publice contribuie la diminuarea necesarului de finanțare al statului, la menținerea accesului României la finanțare în condiții sustenabile și la reconstruirea spațiului bugetar necesar pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică.

Respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate înseamnă, în final, o economie mai stabilă și mai predictibilă, mai bine pregătită să răspundă unor eventuale șocuri economice și cu o capacitate mai mare de a finanța prioritățile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare.

Contact: Biroul de presă al Guvernului presa@gov.ro
Telefon: +4021.314.34.00
Website: http://www.gov.ro/, Facebook: https://www.facebook.com/guv.ro