DOCUMENTAR: 50 de ani de la moartea medicului şi academicianului Constantin I. Parhon
Medicul Constantin I. Parhon, fondatorul şcolii române de endocrinologie, membru titular activ şi preşedinte de onoare (1948-1969) al Academiei Române, s-a născut la 15/28 octombrie 1874, la Câmpulung, judeţul Argeş.
A studiat la Facultatea de Medicină din Bucureşti între 1893 şi 1900, obţinând, în chiar anul absolvirii, titlul de doctor în medicină cu lucrarea "Contribuţiuni la studiul tulburărilor vazomotorii în hemiplegie".
A fost extern şi intern în mai multe spitale bucureştene, medic secundar la Spitalul Pantelimon şi medic primar la Ospiciul Mărcuţa (1909-1912).
Profesor la Clinica neuropsihiatrică a Facultăţii de Medicină din Iaşi (1913-1933), unde a întemeiat o şcoală de neurologie, psihiatrie şi endocrinologie; a fost primul preşedinte al Secţiei Iaşi a Societăţii de biologie, potrivit Dicţionarului "Membrii Academiei Române" (Bucureşti, Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).
A fost preşedintele Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, între 1915-1916.
.jpg)
Foto: (c) KESSLER MIRCEA / Arhiva istorică AGERPRES
În 1933, s-a transferat la Bucureşti, unde a fost, între altele, titular al Catedrei de Endocrinologie a Facultăţii de Medicină, director al Institutului pentru Bolile Nervoase, Mintale şi Endocrinologice (1930-1940), al Institutului de Endocrinologie (1949-1957) şi al Institutului de Geriatrie (1952-1957).
Între 1947 şi 1952 a fost preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
De numele său se leagă punerea bazelor şcolii române de endocrinologie, fiind, totodată, unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină ştiinţifică independentă.
Încă din perioada anilor 1935 - 1936, printre preocupările profesorilor C.I. Parhon şi Şt. M. Milcu era înfiinţarea unui institut in domeniul endocrinologiei care, la acea vreme, fiinţa în Spitalul de Boli Mentale şi Nervoase din Bucureşti. La 8 noiembrie 1946, prin Decretul-lege nr. 895 emis de regele Mihai, se aproba înfiinţarea şi organizarea Institutului de Endocrinologie. De la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit "Prof. dr. C. I. Parhon". În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii, potrivit parhon.ro.
Constantin I. Parhon a studiat corelaţiile neuroendocrine, urmărind punerea în evidenţă a acţiunii asupra sistemului nervos a glandelor cu secreţie internă. A adus contribuţii în domeniul terapeuticii afecţiunilor endocrine, fiind coautor al primelor medicamente opoterapice din România.
A publicat, în 1909, împreună cu M. Golstein, primul tratat complet despre secreţiile interne, căruia i-au urmat alte lucrări privitoare la rolul glandelor endocrine în constituţie, studiul clinic al endocrinopatiilor, corelaţia interglandulară, patogenia endocrină a psihozelor afective, rolul glandelor endocrine în procesele de îmbătrânire, intervenţia glandelor în patologia diverselor aparate şi organe.
În domeniul psihiatriei a fost printre primii autori care au demonstrat rolul patologiei endocrine în psihoze - "Obiectul neuropatologiei şi psihiatriei. Metodele lor de cercetare" (1913).
.jpg)
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Dintre lucrările sale ştiinţifice, pot fi enumerate: "Contribuţiuni la studiul schimburilor nutritive în acromegalie" (1903), "Cercetări asupra glandelor cu secreţiune internă în raportul lor cu patologia mentală" (1910), "Epilepsia" (1921), "Rolul secreţiunilor interne în viaţa embrionară şi foetală" (1941), "Biologia vârstelor" (1955), "Endocrinologia glandelor salivare" (1957) etc.
La 26 mai 1928, a devenit membru corespondent al Academiei Române. Membru titular din 22 mai 1939 şi membru titular activ din 12 august 1948 al prestigioasei instituţii.
Între 12 august 1948 şi 9 august 1969, a fost preşedinte de onoare al Academiei Române.
Discursul său de recepţie a fost intitulat "Însemnătatea teoretică şi practică a endocronologiei, necesitatea de a se organiza mişcarea ştiinţifică endocrinologică la noi în ţară", ţinut la data de 20 mai 1940.
A fost membru al academiilor de ştiinţă din Berlin, Budapesta, Moscova, Sofia şi al societăţilor de endocrinologie din Moscova, Paris, Praga, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Praga.
Marele savant Constantin I. Parhon a încetat din viaţă la 9 august 1969, la Bucureşti. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Franței, Impasse Ronsin 8, apoi la numărul 11, a cucerit scena
PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf
Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu
William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)
Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt








