TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Iată femeia pe care o iubesc'' (1943)
Piesa de teatru "Iată femeia pe care o iubesc" de Camil Petrescu a fost scrisă şi publicată în 1943, iar premiera a avut loc un an mai târziu, pe scena Teatrului Naţional Bucureşti.
Acţiunea se desfăşoară la "Casa Snagov", un sanatoriu de boli nervoase condus de profesor dr. Omu. O "abonată" a sanatoriului este doamna Esmeralda Nicolaide, o femeie bogată, proprietara unor fabrici, care în fiecare săptămână se internează pentru două zile în sanatoriu - sâmbătă şi duminică, unde intră în rolul Ecaterinei a II-a (împărăteasă a Rusiei în secolul al XVIII-lea - n.r.), cu suită, gardă şi tot ceea ce o înconjoară pe o împărăteasă. Ea îl consideră pe Alex Gurău, administratorul sanatoriului, drept prinţul Grigori Potemkin.
"A fost doamna Nicolaide până ieri la prânz, acum este Ecaterina a II-a. Când ai bani, ca doamna Nicolaide, îţi poţi permite orice excentricitate", îi explică asistenta medicală Ana Zadu domnului care o căuta pe doamna Nicolaide pentru a clarifica unele aspecte dintr-un contract ce trebuia semnat de dumneaei.
Arhitectul Mihai Stănculescu ajunge la sanatoriu, adus de bunica sa, după două tentative de suicid, el încercând să-şi pună capăt zilelor din cauză că fusese refuzat de femeia pe care o iubea, Bella, o cântăreaţă de cabaret fără niciun dram de suflet şi de moralitate. Arhitectul era fiul unui fost profesor de liceu al profesorului Omu.
Medicul Valeriu Bălan încearcă să afle câte ceva de la pacient, dar acesta refuză să vorbească. De fapt, după cum descrie bunica suferinţa nepotului ei, acesta "de două săptămâni nu mai mănâncă, nu mai doarme, nu mai scoate o vorbă".
Ironia sorţii face ca în sanatoriu să lucreze sora geamănă a Bellei, asistenta medicală Ana Zadu, care deşi seamănă perfect din punct de vedere fizic cu Bella, are o personalitate cu totul diferită. Bella este frivolă, superficială, excentrică; Ana este inteligentă, echilibrată, serioasă şi blândă.
În timp ce doctorul Bălan îl consultă pe Mihai Stănculescu, doamna Nicolaide, care se crede Ecaterina a II-a, cere un arhitect care să-i construiască pavilioane de vânătoare pe malul lacului. Bunica lui Stănculescu aude şi-i spune doamnei Nicolaide că nepotul ei e arhitect şi că se pricepe să construiască pavilioane de vânătoare. "Ecaterina a II-a" e încântată şi-i spune bunicii că aşteaptă proiectele. Medicul Bălan îi explică bunicii extravagnţele doamnei Nicolaide: "Dumneaei a fost actriţă, dar s-a măritat cu un bogătaş care i-a interzis să mai joace pe scenă. Acum, de când e văduvă, se răzbună şi ea cum poate".
Profesorul Omu îi invită pe arhitect, pe bunica acestuia şi pe doctorul Bălan în cabinetul lui, pentru a discuta. La toate întrebările adresate pacientului de profesorul Omu răspunde bunica, deşi medicul o roagă să tacă. Cei doi doctori îi propun arhitectului să realizeze un proiect pentru un pavilion. Acesta nu scoate nicio vorbă. Abia când Ana intră în cabinet cu nişte acte pe care i le prezintă profesorului Omu, Mihai Stănculescu reacţionează, strigând: "Bella!".
Pacientul e luat din cabinet, iar profesorul Omu îi spune Anei că bolnavul a confundat-o cu o anume Bella. Ana le mărturiseşte că Bella e sora ei geamănă. A doua zi, arhitectul apare lângă medici întrebând: "Ce e cu Bella? Unde aţi dus-o?". După ce pacientul este dus în salon, profesorul Omu o vizitează pe Bella, îi spune în ce stare este Mihai, dar ea râde, spunând că arhitectul o plictisea şi că acesta nu avea bani pentru a o întreţine.
Medicii Omu şi Bălan hotărăsc să facă un experiment, speră ei, benefic pentru bolnav. Să i-o prezinte lui Mihai pe Ana ca şi când ar fi Bella, dar ea având amnezie - nu-şi mai aminteşte ultimii ani, are altă personalitate, pentru că a avut o cădere nervoasă când a aflat că Mihai a vrut să se sinucidă, iar această cădere a făcut-o să-şi piardă o parte din memorie.
Ana intră în jocul lor, iar Mihai o vede, crede că e Bella - care suferă, e amnezică - şi vrea s-o protejeze. El începe să facă planuri pentru pavilioanele cerute de "Ecaterina a II-a", Ana joacă rolul Bellei, iar Mihai e fericit crezând că a regăsit-o pe femeia pe care o iubea. El îi aduce o rochie. De fapt, e o rochie a Bellei, de la cabaretul unde aceasta cânta. "Bella, în rochia asta fantezistă, cu gesturile şi vorbele tale năzdrăvane, cântai la cabaret 'Cântecul zănatec'", îi spune Mihai. Ea nu-şi aminteşte, dar îl roagă să-i povestească despre lucrarea lui, despre planurile pentru pavilioane. El se miră, spunându-i că niciodată n-a interesat-o meseria lui, ba chiar că ea făcea glume pe tema asta. "Ce importanţă are ce-a fost? Acum e altceva", spune actuala Bella (întruchipată de Ana), care deja se îndrăgostise de Mihai. Ea îl încurajează să termine planurile, iar el lucrează cu drag şi pasiune. Mihai o roagă să îmbrace rochia, iar ea îl ascultă. Arhitectul o roagă să cânte, dar ea spune că nu-şi aminteşte cântecul.
"Ecaterina a II-a", privind-o, declară: "Era o vreme când vitaminele nu se luau pe reţetă, se sorbeau din privirea femeilor frumoase".
Mihai aduce imagini din trecutul Bellei în faţa noii "Bella", Ana joacă rolul surorii ei, dar bărbatul e dezgustat de comportamentul ei, îi zice că nu vrea s-o mai vadă, apoi pleacă. Ana le spune medicilor Omu şi Bălan că Mihai e încântător. "Felicitări, domnule profesor, dintr-un nebun aţi reuşit să faceţi doi", afirmă administratorul sanatoriului, Alex Gurău.

Sursa foto: tvr.ro
A doua zi, doctorul Bălan îi spune lui Mihai că Bella pe care a văzut-o în ultimele două săptămâni nu e adevărata Bella, ci sora ei geamănă, Ana, "cea mai harnică doctoriţă şi cea mai modestă camaradă". "Adică tot ce are bun Bella, minus un trecut odios", adaugă doctorul Bălan.
Mihai reacţionează destul de ostil când află că totul a fost o farsă: "Ascultă, domnule, când un bolnav trebuie să fie operat, e întrebat el, e întrebată familia. Pe mine cine m-a întrebat? Ce sunt eu, un animal de laborator?". El discută cu Ana despre ceea ce s-a întâmplat şi o întreabă de a făcut acest lucru. "Pentru că te iubeam", răspunde ea, mărturisindu-i că de multe ori era la sora ei când el venea şi că-i venea să-i spună lui Mihai: "Eşti nebun? Nu vezi cum îşi bate joc de dumneata?". Apoi îi atrage atenţia acestuia că el mai are o iubire - arhitectura. Îl îndeamnă să lucreze la planurile pentru pavilioane. "Fără Bella? N-o să reuşesc niciodată!", răspunde el şi pleacă.
Mihai se apucă serios de lucru la planurile pentru construcţia pavilioanelor. În timp ce discută cu profesorul Omu, apare reala Bella. Arhitectul rămâne surprins, spunând: "Bella, tu aici?". Iar ea răspunde ironic: "Dar cine alta? Sper că nu mă confunzi cu sclifosita aia de Ana!". Bella îi spune că a devenit interesată de el de când a aflat că Mihai are o comandă serioasă şi că va câştiga bani mulţi. El crede că e o nouă farsă şi îi cere femeii să-i demonstreze că e adevărata Bella, deci o roagă să cânte acel "Cântec zănatec". Ea îi cântă. Mihai îi spune că nu va primi niciun ban pentru lucrarea pe care o face. Auzind, Bella spune: "Mihai, s-ar putea să nu mă mai vezi niciodată", iar el răspunde "Cu atât mai bine". Bella pleacă.
Mihai şi profesorul Omu aud muzică în salonul sanatoriului, unde cântă Ana, la pian, acelaşi "Cântec zănatec". Arhitectul îi spune medicului: "Profesore, ţi-am rămas dator cu o explicaţie. Iată femeia pe care o iubesc!", spune el. Profesorul o întreabă: "Cine eşti dumneata? Ana sau Bella?". Femeia răspunde: "Sunt Ana Bella".

Sursa foto: tvr.ro
În 1975, piesa a fost difuzată la teatrul radiofonic, în regia artistică a lui Cristian Munteanu, având în distribuţie nume de mari actori: Radu Beligan, Gina Patrichi, Emil Hossu, Ion Marinescu, Toma Caragiu, Vali Voiculescu Pepino, Ileana Stana Ionescu, Lucia Mara, Ioana Casetti, Paul Nadolski, Dana Cosma, Nicolae Crisu, Titu Rădulescu.
Câţiva ani mai târziu, în 1981, regizorul Cornel Todea a realizat o adaptare pentru televiziune a piesei lui Camil Petrescu, avându-i în distribuţie pe actorii Mircea Anghelescu (profesorul Omu), Ion Caramitru (Mihai Stănculescu), Cristina Deleanu (Ana/Bella), Monica Ghiuţă, Nineta Gusti (bunica), Emil Hossu (doctorul Bălan), Amza Pellea (Alex Gurău), Ileana Predescu (Esmeralda Nicolaide/Ecaterina a II-a), Ovidiu Schumacher, Jorj Voicu, Ştefan Teodoriu.
Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara a pus în scenă piesa în 2011, în regia Mihaelei Lichiardopol. Din distribuţie făceau parte actorii Silviu Văcărescu, Claudia Ieremia, Călin Stanciu jr, Sabina Bijan, Cătălin Ursu, Bogdan Spiridon, Ana Munteanu, Irene Flamann Cătălina, Paula Maria Frunzetti, Claudiu Dogaru, Adrian Jivan, Ionuţ Iova, Iuliana Crăescu, scrie site-ul www.radiotimisoara.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)
Foto deschidere: www.radiotimisoara.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr
PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf
Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu
William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)
Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt








