O PERSONALITATE PE ZI: Lingvista Mioara Avram
Nume de referinţă în lingvistica română contemporană, profesor universitar doctor Mioara Avram s-a născut la 4 februarie 1932, la Tulcea. Tot aici a făcut studiile liceale, pe care le-a absolvit în 1949. A urmat Facultatea de Filologie (specialitatea Limba şi literatura română) la Universitatea Bucureşti, a cărei licenţiată devine în 1953. Doctor în filologie din 1959.
A fost cercetător (din 1951) şi şef al sectorului de gramatică (din 1963) în cadrul Institutului de Lingvistică, astăzi Institutul de Lingvistică al Academiei Române ''Iorgu Iordan - Al. Rosetti'', potrivit lucrării ''Dicţionar de lingvişti şi filologi români'' (Bucureşti, Editura Albatros, 1978).
În paralel a activat şi în învăţământul superior: asistent (1954-1956) şi lector (1961-1967) la Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti.
Mioara Avram s-a impus eficient în domenii de cercetare ştiinţifică, precum: limba română (gramatica istorică, descriptivă şi normativă, formarea cuvintelor, ortografie şi ortoepie, cultivarea limbii, lexicologie, stilistică, dialectologie, filologie), istoria lingvisticii româneşti, romanistică, confluenţe şi interferenţe lingvistice, sociolingvistică ş.a. Este autoare a zece volume şi a peste 200 de articole de specialitate, studii, prefeţe, recenzii.
A participat la scrierea şi redactarea unor lucrări colective de o importanţă aparte pentru evoluţia lingvisticii contemporane româneşti: ediţia academică a ''Gramaticii limbii române'' (vol. I, 1954, pentru care a primit în acelaşi an Premiul de Stat; vol. II, 1963), ''Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română'' (5 vol., 1959-1969), ''Crestomaţie romanică'' (vol. 1-3, 1962-1968), ''Formarea cuvintelor în limba română'' (3 vol., 1970, 1978, 1989), ''Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române'' (redactor-responsabil; 1982), ''Enciclopedia limbilor romanice'' (1989), ''Gramatica uzuală a limbii române'' (Chişinău, 2001; redactor responsabil împreună cu acad. Silviu Berejan ş.a., potrivit http://www.limbaromana.md/.
În baza tezei de doctorat, a tipărit, în 1960, lucrarea ''Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba romană'', o cercetare importantă în domeniul sintaxei istorice, pentru care i s-a acordat Premiul ''B.P. Hasdeu'' al Academiei Române, în acelaşi an, notează site-ul amintit mai sus.
Alte lucrări: ''Gramatica pentru toţi'' (ediţia I, 1986; ediţia a II-a, 1997), ''Probleme ale exprimării corecte'' (1987), ''Ortografia pentru toţi. 30 de dificultăţi'' (ediţia I, 1990; ediţia a II-a, 1997), ''Anglicismele în limba română actuală'' (1997), ''Cuvintele limbii române - între corect şi incorect'' (2001), ''Faceţi cunoştinţă cu limba română'' (în colaborare cu Marius Sala, 2001), ''May We Introduce the Romanian Language to You?'' (în colaborare cu Marius Sala, 2000), ''Studii de morfologie a limbii române'' (post-mortem, 2005).
Începând cu anul 1990, Mioara Avram a fost unul dintre lingviştii români care a participat la o serie de conferinţe, colocvii, simpozioane şi a ţinut diverse prelegeri, la Chişinău, având ca subiect popularizarea cunoştinţelor lingvistice (probleme de gramatică şi ortografie, istoria limbii, cultivarea limbii etc.), despre identitatea limbii române vorbite pe ambele maluri ale Prutului. A prefaţat lucrări de referinţă de autori sau editori basarabeni, a publicat articole şi studii în periodice de specialitate de la Chişinău.
A participat la numeroase manifestări ştiinţifice (congrese, colocvii, simpozioane etc.), în ţară şi peste hotare şi a publicat articole şi studii în reviste şi culegeri de specialitate din mai multe ţări. A realizat, de asemenea, emisiuni de cultivare a limbii române la Radio Bucureşti şi Televiziunea Română, între care ''Odă limbii române'', ''Răspundem ascultătorilor'', ''Ghidul radiofonic - în lumea cuvintelor''.
Totodată, a fost membră a unor organisme ştiinţifice internaţionale (Societé de Linguistique Romane; Realiter - Reţeaua panlatină de terminologie) şi a mai multor foruri ştiinţifice din ţară: Societatea Română de Lingvistică, Societatea Română de Lingvistică Romanică, Societatea de Ştiinţe Filologice (membră de onoare), Comisia de cultivare a limbii. A fost membră de onoare a Societăţii ''Limba noastră cea română'' din Chişinău.
A fost căsătorită cu lingvistul Andrei Avram (1930-2018), membru corespondent al Academiei Române. Au avut trei fii: Alexandru, Andrei şi Petru, potrivit http://limbaromana.md/.
Lingvista Mioara Avram a murit la 12 iulie 2004. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Iacint; Sf. aep. Anatolie. Romano-catolice Sf. Toma, ap. Sfântul Mucenic Iachint este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 3
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n











