logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Patima fără sfârşit'' (1977)

Imagine din galeria Agerpres

Piesa "Patima fără sfârşit" de Horia Lovinescu a avut premiera în 1977, la Teatrul "C.I. Nottara", unde dramaturgul a fost director din 1960 până în 1983, avându-l în rolul Hoinarului pe marele actor Alexandru Repan.

Acţiunea se petrece după 1877 şi redă povestea a patru generaţii succesive de eroi, toţi purtând numele Andrei Dumşa, a căror viaţă se leagă de lupta pentru întregirea României şi care sfârşesc în mod tragic. Drama istorică se împleteşte cu drama de familie, surprinzând un moment din viaţa familiei baronului Mailat, care face parte din marea aristocraţie maghiară. El îl înfiase pe Andrei, născut dintr-o relaţie a fiicei lui Mailat, Matilda, cu avocatul Andrei Dumşa. Baronul îşi doreşte ca Andrei să se însoare cu Irene, o tânără bogată, dar Andrei se opune acestei căsătorii, pentru că o iubeşte pe Mara, servitoare în casa baronului.

Piesa are şi un personaj povestitor, care citeşte, la început, pagini din jurnalul de front al ultimului Andrei Dumşa, căzut la datorie în 1944, decorat post-mortem. Apoi povestitorul se întoarce în timp, la perioada tinereţii acelui Andrei care se considera Mailat, fiind înfiat de bunicul său.

Andrei îl aduce acasă pe prietenul său Haller. După ce bunicul îi spune că urmează să sosească în vizită Irene Kendy cu părinţii şi că e cazul ca el să anunţe logodna, Andrei îi sugerează lui Haller să o curteze el pe Irene, întrucât el o iubea pe Mara. Bunicul află şi îi reproşează lui Andrei că nu anunţă logodna cu Irene. În timp ce în salon se aflau baronul, Irene şi Andrei, Mara îl aduce pe un bărbat - personajul Hoinarul - pe care îl găsise dormind în magazia conacului.

Andrei şi Hoinarul se împrietenesc, acesta este unul dintre cei care luptau pentru independenţa ţării. "Eu port numele vântului care mă bate şi al stelei care mă călăuzeşte", spune Hoinarul, când Andrei îl întreabă cum se numeşte. Hoinarul şi Andrei, împreună cu Mara, recită balada "Mioriţa" şi cântă imnul "Deşteaptă-te române" şi închină un pahar "pentru Dacia reînviată, pentru un viitor care să nu trădeze trecutul". Andrei întreabă: "Tu chiar crezi că Ardealul va fi vreodată al românilor?", iar Hoinarul răspunde: "Dar este!".

Mara îi mărturiseşte lui Katy, femeia care i-a stat toată viaţa alături baronului Mailat, că va avea un copil cu Andrei. Baronul îi propune lui Andrei să plece cu Irene la Sibiu o săptămână, sperând că între cei doi se va înfiripa o legătură, dar Irene îi spune că nu vrea, pentru că "dragoste cu sila nu se poate".

Soseşte şeful de post, care îl căuta pe Hoinar, pentru a-l aresta. Mailat îi spune plutonierului că atât timp cât locuieşte în casa lui, bărbatul e sub protecţia sa, dar îi promite şefului de post că a doua zi îl va ruga să plece, iar atunci îl va putea aresta. Irene îl avertizează pe Hoinar, şi acesta părăseşte casa în toiul nopţii. După ce Mailat află despre iubirea dintre Andrei şi Mara, se ceartă, iar Mara pleacă din casă. Andrei o urmează, iar baronul îi spune "Uită că mai exist, cum şi eu voi uita că ai existat vreodată!".

Curând, Andrei se întoarce şi îi explică lui Katy că e revenit deoarece nu s-a putut căsători cu Mara - din arhiva parohială lipsea pagina cu actul lui de naştere. A venit să-i ceară bunicului o atestare. "Da, ai să afli adevărul, iar Mailat îşi pierde orice putere asupra ta. Se vede că Mailat trebuie să plătească pentru păcatul făptuit!", îi spune Katy.

Pus în faţa acestui lucru, Mailat îi da pagina ruptă din arhiva parohiei şi Andrei află că de numeşte Dumşa, că e fiul avocatului Andrei Dumşa şi al Matildei născută Mailat, fiica baronului. "Tatăl tău a fost unii dintre tribunii lui Avram Iancu", explică el. Katy îi spune că mama lui murise la naştere, iar Mailat îl înfiase. "De fapt, tu eşti Andrei Dumşa", mai zice Katy. Ea îi mai spune că tatăl lui a fost găsit împuşcat, existând posibilitatea să fi fost un duel. "Erau mulţi care l-ar fi provocat, i-am auzit eu în casa asta. De pildă, contele Kendy!", mai zise Katy. Ea îi dă lui Andrei banii pe care îi strânsese pentru înmormântarea ei. "Tot la o înmormântare vor sluji, a lui Andrei Mailat", răspunde tânărul, adăugând că acum el e Andrei Dumşa. Hoinarul apare din nou în camera lui, Andrei îi spune că a descoperit că e român şi îi cere un sfat. Hoinarul răspunde: "Nu cred în sfaturi, drumul vieţii trebuie să şi-l aleagă fiecare singur". Îl roagă pe Andrei să transmită cuiva un mesaj referitor la un atac.

Din nou intervine povestitorul, care spune că Andrei a murit pe drum şi a fost zidit în cavoul Mailaţilor. El adaugă că la înmormântare baronul Mailat s-a înclinat în faţa Marei şi i-a oferit braţul. A dus-o la conac şi i-a spus "Să faci un Mailat frumos şi viteaz ca taică-său". Mara răspunde: "O să-l cheme Andrei Dumşa". Baronul adaugă "Da, dar tot strănepotul meu o să fie!".

În 1980, Televiziunea Română a realizat o adaptare a piesei, în regia lui Cornel Todea. În distribuţie s-au aflat nume mari ale scenei româneşti: Mircea Albulescu, Dragoş Pâslaru, Gilda Marinescu, Mirela Gorea, Jeanine Stavarache, Ioana Bulcă, Gelu Niţu, Traian Stănescu, Constantin Dinulescu, Adrian Georgescu.

Teatrul Naţional din Cluj Napoca a pus în scenă piesa în 1989, premiera având loc la 14 ianuarie. Spectacolul a fost regizat de Virgil Andrei Vita, iar din distribuţie au făcut parte actorii Petre Băcioiu, Emilian Belcin, Marius Bodochi, Octavian Cosmuţa, Petru Dondoş, Catrinel Dumitrescu, Ileana Negru, Ligia Moga, Gh. M. Nuţescu, Maria Seleş, Bucur Stan, Lucia Wanda Toma, precizează site-ul www.teatrulnationalcluj.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 40

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 26-05-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 mai

Este a 146-a zi a anului 2025. Au mai rămas 219 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 20 h 48 m. Luna răsare la 04 h 35 m și apune la 20 h 30 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

Documentare 25-05-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Octavia Spencer

Actrița Octavia Spencer a intrat în atenția publicului odată cu rolul Minny Jackson din filmul 'The Help' (2011) pentru care a fost recompensată cu un Premiu Oscar la categoria cea mai bună actriță în rol secundar. Pentru același rol a mai primit, la aceeași categorie, în 2012, premiile Golden Globe, BAFTA, Critics Choice, Satellite, Screen Actors G

Documentare 25-05-2025 10:00

Săptămâna internațională de solidaritate cu popoarele din teritoriile neautonome (ONU) (25-31 mai)

În perioada 25-31 mai 2025, Organizația Națiunilor Unite marchează Săptămâna internațională a solidarității cu popoarele din teritoriile neautonome, conform www.un.org. Aniversarea anuală a Săptămânii internaționale de solidaritate cu popoarele din teritoriile neautonome a fost stabilită de Ad

Documentare 25-05-2025 09:30

25 mai - Ziua internațională a copiilor dispăruți

La data de 25 mai este marcată, anual, Ziua internațională a copiilor dispăruți, cu scopul de a evidenția tragedia copiilor răpiți, stoparea cazurile de dispariții voluntare în rândul copiilor, informarea părinților în legătură cu măsurile pe care le pot lua pentru a-și proteja copiii și de a ne aduce aminte de copiii care nu au fost găsiți niciodată.

Documentare 25-05-2025 09:00

25 mai - Ziua limbii slovace

La 25 mai 2025 este sărbătorită în România Ziua limbii slovace, conform Legii nr. 142/2014. Această zi este marcată prin organizarea de manifestări dedicate acestei sărbători în localitățile în care trăiesc membri ai comunității slovace. Proiectul legislativ a fost inițiat de Merka Adrian Miroslav, deputat al Uniunii Demo

Documentare 25-05-2025 08:30

25 mai - Ziua mondială a fotbalului (ONU)

La 25 mai 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua mondială a fotbalului, potrivit https://www.un.org/. Organizația Națiunilor Unite a organizat un eveniment dedicat acestei zile, în Sala Adunării Generale a ONU, la New York, la 22 mai 2025, în intervalul orar 11.0

Documentare 25-05-2025 08:00

25 mai - Ziua Românilor de Pretutindeni

La 25 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni, potrivit prevederilor Legii 101/2015, care a stabilit marcarea acestei zile în ultima duminică a lunii mai. Inițial, înainte de anul 2014, Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată la data de 30 noiembrie, concomitent cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel &

Documentare 25-05-2025 03:30

CITATUL ZILEI

''Libertatea nu este un dar oferit nouă de alți oameni, ci este un drept care ne aparține prin legile lui Dumnezeu și ale naturii.'' - Benjamin Franklin (Benjamin Franklin, William-Temple Franklin, ''Memoirs of the life and writings of Benjamin Franklin'', London, H. Colburn 1818).

Documentare 25-05-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 25 mai

Ortodoxe A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul Duminica a 6-a după Paști Greco-catolice Duminica a 6-a a Paștilor. A treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul Romano-catolice Duminica a 6-a a Paștelui Ss. Beda Venerabilul, pr. înv.; Grigore al VII-lea, pp.; Maria Magdalena de'Pazzi, f

Documentare 25-05-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 mai

Este a 145-a zi a anului 2025. Au mai rămas 220 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 20 h 47 m. Luna răsare la 04 h 04 m și apune la 19 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

Documentare 24-05-2025 20:46

FRAGMENT DE ISTORIE: 150 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal (24 mai)

Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne, indică site-ul https://pnl.ro/. Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult m

Documentare 24-05-2025 20:45

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Priscilla Presley

Actrița Priscilla Presley s-a născut la 24 mai 1945, în Brooklyn, New York. Tatăl său, pilotul de marină James Wagner, a murit într-un accident de avion la numai câteva luni de la nașterea ei. Mama sa, Ann, s-a recăsătorit în 1948, cu Paul Beaulieu, un ofițer al Forțelor Aeriene, originar din Quebec, Canada. Familia sa s-a mutat de mai multe ori și a

Documentare 24-05-2025 20:29

24 mai - Ziua limbii bulgare

La 24 mai 2025 este marcată Ziua limbii bulgare, instituită prin Legea nr. 100/2015. În această zi sunt sărbătoriți Sfinții Chiril și Metodie, creatorii alfabetului chirilic, utilizat pentru scrierea în limba bulgară, potrivit http://www.cdep.ro/. Senatul a adoptat la 11 martie 2015 p

Documentare 24-05-2025 20:21

24 mai - Ziua europeană a parcurilor naționale

Ziua europeană a parcurilor naționale, sărbătorită pe 24 mai, a fost lansată în 1999 de Federația EUROPARC pentru a celebra ariile protejate din întreaga Europă. Aceasta celebrează crearea primelor parcuri naționale din Europa - un set de nouă parcuri delimitate în Suedia în 1909, notează https://www

Documentare 24-05-2025 08:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Justinian Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977)

Justinian Marina a fost ales Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al României la 24 mai 1948, după trecerea la cele veșnice a Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948). 'Cel dintâi și cel mai de seamă lucru pe care îl voi avea de făcut, în hotarul tradițiilor noastre bisericești, este păstrarea credinț