Piesa "Patima fără sfârşit" de Horia Lovinescu a avut premiera în 1977, la Teatrul "C.I. Nottara", unde dramaturgul a fost director din 1960 până în 1983, avându-l în rolul Hoinarului pe marele actor Alexandru Repan.

Acţiunea se petrece după 1877 şi redă povestea a patru generaţii succesive de eroi, toţi purtând numele Andrei Dumşa, a căror viaţă se leagă de lupta pentru întregirea României şi care sfârşesc în mod tragic. Drama istorică se împleteşte cu drama de familie, surprinzând un moment din viaţa familiei baronului Mailat, care face parte din marea aristocraţie maghiară. El îl înfiase pe Andrei, născut dintr-o relaţie a fiicei lui Mailat, Matilda, cu avocatul Andrei Dumşa. Baronul îşi doreşte ca Andrei să se însoare cu Irene, o tânără bogată, dar Andrei se opune acestei căsătorii, pentru că o iubeşte pe Mara, servitoare în casa baronului.

Piesa are şi un personaj povestitor, care citeşte, la început, pagini din jurnalul de front al ultimului Andrei Dumşa, căzut la datorie în 1944, decorat post-mortem. Apoi povestitorul se întoarce în timp, la perioada tinereţii acelui Andrei care se considera Mailat, fiind înfiat de bunicul său.

Andrei îl aduce acasă pe prietenul său Haller. După ce bunicul îi spune că urmează să sosească în vizită Irene Kendy cu părinţii şi că e cazul ca el să anunţe logodna, Andrei îi sugerează lui Haller să o curteze el pe Irene, întrucât el o iubea pe Mara. Bunicul află şi îi reproşează lui Andrei că nu anunţă logodna cu Irene. În timp ce în salon se aflau baronul, Irene şi Andrei, Mara îl aduce pe un bărbat - personajul Hoinarul - pe care îl găsise dormind în magazia conacului.

Andrei şi Hoinarul se împrietenesc, acesta este unul dintre cei care luptau pentru independenţa ţării. "Eu port numele vântului care mă bate şi al stelei care mă călăuzeşte", spune Hoinarul, când Andrei îl întreabă cum se numeşte. Hoinarul şi Andrei, împreună cu Mara, recită balada "Mioriţa" şi cântă imnul "Deşteaptă-te române" şi închină un pahar "pentru Dacia reînviată, pentru un viitor care să nu trădeze trecutul". Andrei întreabă: "Tu chiar crezi că Ardealul va fi vreodată al românilor?", iar Hoinarul răspunde: "Dar este!".

Mara îi mărturiseşte lui Katy, femeia care i-a stat toată viaţa alături baronului Mailat, că va avea un copil cu Andrei. Baronul îi propune lui Andrei să plece cu Irene la Sibiu o săptămână, sperând că între cei doi se va înfiripa o legătură, dar Irene îi spune că nu vrea, pentru că "dragoste cu sila nu se poate".

Soseşte şeful de post, care îl căuta pe Hoinar, pentru a-l aresta. Mailat îi spune plutonierului că atât timp cât locuieşte în casa lui, bărbatul e sub protecţia sa, dar îi promite şefului de post că a doua zi îl va ruga să plece, iar atunci îl va putea aresta. Irene îl avertizează pe Hoinar, şi acesta părăseşte casa în toiul nopţii. După ce Mailat află despre iubirea dintre Andrei şi Mara, se ceartă, iar Mara pleacă din casă. Andrei o urmează, iar baronul îi spune "Uită că mai exist, cum şi eu voi uita că ai existat vreodată!".

Curând, Andrei se întoarce şi îi explică lui Katy că e revenit deoarece nu s-a putut căsători cu Mara - din arhiva parohială lipsea pagina cu actul lui de naştere. A venit să-i ceară bunicului o atestare. "Da, ai să afli adevărul, iar Mailat îşi pierde orice putere asupra ta. Se vede că Mailat trebuie să plătească pentru păcatul făptuit!", îi spune Katy.

Pus în faţa acestui lucru, Mailat îi da pagina ruptă din arhiva parohiei şi Andrei află că de numeşte Dumşa, că e fiul avocatului Andrei Dumşa şi al Matildei născută Mailat, fiica baronului. "Tatăl tău a fost unii dintre tribunii lui Avram Iancu", explică el. Katy îi spune că mama lui murise la naştere, iar Mailat îl înfiase. "De fapt, tu eşti Andrei Dumşa", mai zice Katy. Ea îi mai spune că tatăl lui a fost găsit împuşcat, existând posibilitatea să fi fost un duel. "Erau mulţi care l-ar fi provocat, i-am auzit eu în casa asta. De pildă, contele Kendy!", mai zise Katy. Ea îi dă lui Andrei banii pe care îi strânsese pentru înmormântarea ei. "Tot la o înmormântare vor sluji, a lui Andrei Mailat", răspunde tânărul, adăugând că acum el e Andrei Dumşa. Hoinarul apare din nou în camera lui, Andrei îi spune că a descoperit că e român şi îi cere un sfat. Hoinarul răspunde: "Nu cred în sfaturi, drumul vieţii trebuie să şi-l aleagă fiecare singur". Îl roagă pe Andrei să transmită cuiva un mesaj referitor la un atac.

Din nou intervine povestitorul, care spune că Andrei a murit pe drum şi a fost zidit în cavoul Mailaţilor. El adaugă că la înmormântare baronul Mailat s-a înclinat în faţa Marei şi i-a oferit braţul. A dus-o la conac şi i-a spus "Să faci un Mailat frumos şi viteaz ca taică-său". Mara răspunde: "O să-l cheme Andrei Dumşa". Baronul adaugă "Da, dar tot strănepotul meu o să fie!".

În 1980, Televiziunea Română a realizat o adaptare a piesei, în regia lui Cornel Todea. În distribuţie s-au aflat nume mari ale scenei româneşti: Mircea Albulescu, Dragoş Pâslaru, Gilda Marinescu, Mirela Gorea, Jeanine Stavarache, Ioana Bulcă, Gelu Niţu, Traian Stănescu, Constantin Dinulescu, Adrian Georgescu.

Teatrul Naţional din Cluj Napoca a pus în scenă piesa în 1989, premiera având loc la 14 ianuarie. Spectacolul a fost regizat de Virgil Andrei Vita, iar din distribuţie au făcut parte actorii Petre Băcioiu, Emilian Belcin, Marius Bodochi, Octavian Cosmuţa, Petru Dondoş, Catrinel Dumitrescu, Ileana Negru, Ligia Moga, Gh. M. Nuţescu, Maria Seleş, Bucur Stan, Lucia Wanda Toma, precizează site-ul www.teatrulnationalcluj.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)