La data de 25 mai este marcată, anual, Ziua internațională a copiilor dispăruți, cu scopul de a evidenția tragedia copiilor răpiți, stoparea cazurile de dispariții voluntare în rândul copiilor, informarea părinților în legătură cu măsurile pe care le pot lua pentru a-și proteja copiii și de a ne aduce aminte de copiii care nu au fost găsiți niciodată.

Istoricul Zilei internaționale a copiilor dispăruți începe cu anul 1983, atunci când președintele SUA, Ronald Reagan, a avut inițiativa de a declara ziua de 25 mai ca fiind a copiilor dispăruți. La 25 mai 1979, Etan Patz, un băiețel de șase ani din Manhattan, a dispărut fără urmă. Notorietatea cazului a dus, în SUA, la apariția unei adevărate mișcări dedicate cazurilor de minori dispăruți, la modificarea legislației și îmbunătățirea metodelor de depistare a copiilor dispăruți.

Din anul 2001, ziua dedicată copiilor dispăruți a devenit internațională, fiind promovată de Centrul internațional pentru copiii dispăruți și exploatați (International Centre for Missing & Exploited Children).

La 23 mai 2025, peste 60% dintre cazurile de minori dispăruți în intervalul 20 mai 2024-20 mai 2025 reprezintă plecări voluntare din locuințe sociale, cămine școlare sau centre DGASPC, conform unui comunicat al Organizației Salvați Copiii România.

Cu toate că numărul cel mai mare de sesizări privind dispariția se înregistrează pentru copii de peste 14 ani, îngrijorător este și numărul mare, peste 100, de sesizări privind disparițiile la copii cu vârsta sub 5 ani. Experții Salvați Copiii atrag atenția că aceste plecări voluntare ale copiilor sunt adesea un semnal de alarmă privind experiențele negative pe care aceștia le trăiesc și a dezechilibrelor emoționale cu care aceștia se confruntă, precizează sursa citată.

Din totalul sesizărilor privind disparițiile de minori în ultimul an, 101 se referă la copii cu vârsta sub 5 ani; 131 la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani; 2.002 privesc copii cu vârsta între 10 și 14 ani; 7.290 sunt sesizări care se referă la disparițiile unor copii din grupa de vârstă 14 - 17 ani. Dintre aceste sesizări, active mai sunt, în acest moment, 482, dintre care majoritatea (339) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, potrivit Organizației Salvați Copiii.

Cele mai multe dispariții au fost sesizate în sectoarele din București, județele Bistrița-Năsăud, Iași și Constanța.

Salvați Copiii România este membră a Missing Children Europe, federația europeană care reunește 32 de organizații din 27 de țări, dedicate protejării copiilor dispăruți și exploatați sexual.

În Europa, sunt raportați aproximativ 250.000 de copii dispăruți în fiecare an, arată raportul 'Cifre și tendințe' publicat de Missing Children Europe pe site-ul missingchildreneurope.eu. În 2023, linia europeană de urgență 116 000, dedicată minorilor dispăruți, a primit 67.345 de apeluri referitoare la 7.274 de cazuri de copii dispăruți. Peste 60% dintre copiii dispăruți au fugit sau au fost alungați de acasă sau din instituțiile de îngrijire. Aproximativ 18% din cazuri au fost de răpiri de către părinți și 6% s-au referit la dispariția copiilor migranți.

Principalele motive care îi determină pe copii să fugă sunt: probleme familiale - conflicte parentale, violență domestică, abuz sau neglijare; suferință emoțională - sentimente de neînțelegere, singurătate sau respingere; presiune academică - dificultăți academice, bullying sau excluziune socială; căutarea autonomiei - nevoia de independență și libertate, în special în timpul adolescenței; influență externă - presiunea colegilor sau influența negativă a grupului. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)