Doina Cornea s-a născut la 30 mai 1929, la Braşov.

A urmat cursurile Liceului de fete ''Doamna Stanca'' din Cluj, luându-şi bacalaureatul în 1948. A absolvit apoi, în 1952, Facultatea de Filologie, secţia limbă şi literatură franceză, dându-şi examenul de stat în 1958. A mai urmat cursuri de vară la Strasbourg (1965) şi Dijon (1972), potrivit lucrării ''Personalităţile României contemporane. Protagonişti ai vieţii publice'' editată de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1994).

Între 1952-1958 a predat limba franceză la Liceul nr. 1 din Zalău, apoi a fost asistent universitar la Catedra de franceză a Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca (1958-1983).

Începând cu 1980 a desfăşurat o vie şi tenace activitate antitotalitaristă. După ce, în 1982, a fost difuzat la postul de radio ''Europa liberă'' primul său text protestatar, în 1983 Doina Cornea a fost concediată din învăţământ. A tradus şi pus în circulaţie texte filosofice interzise în acei ani în România (texte de Mircea Eliade, Ştefan. Lupaşcu ş.a.) şi a difuzat, prin postul ''Europa liberă'', aproximativ 30 de texte abordând teme filosofico-morale, analizând critic sistemul comunist şi propunând reconstruirea societăţii româneşti pe baze democratice, se arată în lucrarea amintită.

Foto: (c) OVIDIU BOGDAN/ Arhiva istorică AGERPRES

Doina Cornea, la locuinţa sa din Cluj-Napoca. (28 ian.1990)

În 1988 a protestat faţă de demolarea unor localităţi şi i-a cerut lui Nicolae Ceauşescu reforme democratice radicale. De asemenea, a acordat interviuri critice la adresa regimului totalitar postului francez de televiziune ''Antenne 2'' (1987) şi televiziunii belgiene (1988), s-a adresat prin scrisori Consiliului Europei (1989) şi Comisiei Drepturilor Omului a ONU.

În România a avut şi a organizat acţiuni comune cu sindicatele clandestine din Cluj, Zărneşti şi Braşov şi a distribuit, împreună cu fiul său, manifeste care chemau la solidarizare cu muncitorii din Braşov, în urma revoltei acestora din 15 noiembrie 1987. Toate aceste acţiuni au atras după sine un regim continuu de supraveghere şi urmărire din partea Securităţii, amenzi, anchete şi alte umilinţe.

Doina Cornea a participat la manifestaţiile anticomuniste din 21 decembrie 1989 de la Cluj-Napoca. A fost inclusă pe lista provizorie a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) anunţată prin radio şi televiziune în seara zilei de 22 decembrie 1989, dar ulterior, la 23 ianuarie 1990, şi-a dat demisia din CFSN în semn de protest pentru transformarea acestuia în partid.

Foto:(c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES

Doina Cornea, la un miting al Convenţiei Democratice din România (CDR). (Bucureşti, 23 sept. 1992)

A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, la 31 decembrie 1989. A susţinut manifestaţiile din 1990 din Piaţa Universităţii din Bucureşti iar după 20 mai 1990 a militat pentru unificarea opoziţiei pe plan local prin formarea forumurilor antitotalitare. S-a numărat printre fondatorii Forumului Antitotalitar Român, înfiinţat la 6 august 1990, la Cluj-Napoca, transformat în 1991 Convenţia Democratică din România (CDR). A fost membru fondator al Alianţei Civice şi a făcut parte din Comitetul Director al acesteia.

A publicat numeroase articole în ziare şi reviste (''22'', ''România liberă'', ''Cotidianul'', ''Tribuna Ardealului'' etc.). Este autoarea volumelor "Libertate?" (Editura Criterion, Paris, 1990, apărut şi în traducere la Editura Humanitas din Bucureşti, în 1991), "Scrisori deschise şi alte texte" (1991), "Faţa nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade" (1999), apărută în 2000 şi la Paris ("La face cachée des choses"), "Puterea fragilităţii" (2006). În 2009 a fost lansat volumul "Jurnal. Ultimele caiete (1988-1989)" (Editura Fundaţiei Academiei Civice). A tradus lucrări de Mircea Eliade, Petru Gherman, Gabriel Marcel, Ştefan Lupescu ş.a.

Doina Cornea a fost invitată de mai multe ori la Consiliul Europei, unde şi-a exprimat opiniile despre unele evenimente din viaţa politică a României postdecembriste. A ţinut conferinţe pe teme politice, morale, spirituale în Franţa, Belgia, Norvegia, Italia, Polonia.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Doina Cornea a primit Ordinul ''Legiunea de Onoare'' în grad de Comandor, distincţie care i-a fost înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul. (Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca, 9 oct. 2009)

A primit pentru activitatea sa Premiul "Thorolf Rafto" (Norvegia, 1989), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989); a fost decorată cu ''Legiunea de Onoare'' în grad de Ofiţer, cel mai înalt ordin al Republicii Franceze (2000), cu Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2000) şi Steaua de Merit a Ungariei din partea fostului preşedinte ungar Ferenc Madl. În anul 2003, ca urmare a deciziei Papei Ioan-Paul al II-lea, Doina Cornea a devenit Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru. În octombrie 2009 a fost decorată de regele Mihai I cu "Crucea Casei Regale a României" şi de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu "Legiunea de Onoare" în grad de Comandor.

Doina Cornea a încetat din viaţă în noaptea de 3 spre 4 mai 2018, la Cluj-Napoca. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Daniel Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)

*** Explicaţie foto deschidere: Doina Cornea, la o reuniune a Consiliului de Onoare al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.(Bucureşti, 14 febr. 2006)