DOCUMENTAR: 125 de ani de la naşterea scriitorului Camil Petrescu

Camil Petrescu, prozator, dramaturg, poet, critic şi cronicar dramatic, eseist şi gazetar, s-a născut la 9 aprilie 1894, la Bucureşti.
În 1906 a intrat ca bursier la Liceul ''Sf. Sava'', apoi s-a mutat, în 1909, la Liceul ''Gh. Lazăr'' din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1913. Ca elev al Liceului ''Gh. Lazăr'' a înfiinţat aici un cenaclu literar, ''Cercul nostru'', potrivit volumului ''Dicţionarul general al literaturii române'' apărut sub egida Academiei Române (Editura ''Univers Enciclopedic'', Bucureşti, 2006).
A debutat la 30 aprilie 1913 în revista ''Rampa'', condusă de N.D. Cocea, cu articolul ''Teatrul Comedia''.
În perioada 1913-1916, a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori, între alţii, pe P.P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru şi Mihail Dragomirescu. A mai urmat, în paralel cu studiile universitare, Şcoala de Ofiţeri din cadrul Regimentului ''Mihai Viteazul''. În august 1916, sublocotenent fiind, a fost concentrat, apoi mobilizat în Regimentul 22 Infanterie-Târgovişte. A luat parte la luptele de pe Valea Prahovei şi a fost rănit în urma exploziei unui obuz, pierzându-şi auzul la o ureche, infirmitate care îl va marca toată viaţa.
În 1919 şi-a luat licenţa în filosofie, obţinând calificativul ''magna cum laude'', iar în 1937 şi-a luat, tot cu ''magna cum laude'', şi doctoratul în filosofie, cu lucrarea ''Modalitatea estetică a teatrului''.
După război, Camil Petrescu a stat o perioadă în Banat şi a fost redactor-şef la ''Banatul'' şi ''Banatul românesc'' (1919-1921), a înfiinţat şi a condus, pe rând, publicaţiile ''Limba română'' (1920) şi ''Ţara'' (1920-1921).
La 7 iunie 1919 i-a apărut în publicaţia ''Sburătorul'', a lui Lovinescu, primele versuri din ''Ciclul morţii'', care vor fi publicate aici în continuare. La 1 noiembrie 1921 a fost primit în Societatea Scriitorilor Români.
A revenit în Bucureşti, în 1922, şi şi-a început colaborarea la ''Revista vremii'' (până în 1924), apoi, începând din 1924, a editat şi condus publicaţia ''Săptămâna muncii intelectuale şi artistice'' şi a colaborat la ''Adevărul'' şi ''Revista română''. De asemenea, a editat şi condus revista ''Cetatea literară'' (1925-1926), a fost colaborator, apoi redactor (din 1934) şi redactor-şef (1940-1942) la ''Revista Fundaţiilor Regale''. În 1923 i-a apărut prima carte: ''Versuri. Ideea. Ciclul morţii'', la Editura Cultura Naţională.
Camil Petrescu este cunoscut, în special, datorită dramaturgiei şi romanelor sale. Dramaturg, cronicar dramatic, regizor, precum şi teoretician, a fost unul dintre cei mai fecunzi oameni de teatru din perioada interbelică.
Printre numeroasele piese de teatru pe care le-a scris se numără: ''Jocul ielelor'' (1918, scrisă în perioada războiului), ''Act veneţian'' (1919), ''Suflete tari'' (1922, premiera în acelaşi an la Teatrul Naţional din Bucureşti, în regia lui Paul Gusty), ''Mitică Popescu'' (1925), ''Mioara'' (1926), ''Danton'' (1931), ''Iată femeia pe care o iubesc'' (1943), ''Bălcescu'' (1948), ''Caragiale în vremea lui'' (1955) ş.a.
S-a impus definitiv atenţiei publice, mai întâi, cu romanul ''Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război'' (1930), apoi cu ''Patul lui Procust'' (1933). A mai scris romanul istoric ''Un om între oameni'' (1953-1957, I-III, ultimul volum fiind publicat postum, în 1957), culegerile de nuvele ''Cei ce plătesc cu viaţa'' (1949) şi ''Turnul de fildeş'' (1950) ş.a.
''Spre deosebire de Rebreanu, de d-na Bengescu, de Gib Mihăescu, ceea ce izbuteşte mai bine autorul ''Ultimei nopţi de dragoste''... nu este atât afundarea în regiunile obscure ale conştiinţei, cât exactitatea aproape ştiinţifică în despicarea complexelor sufleteşti tipice. Întocmai ca moraliştii clasici, dar, evident, în primul rând cu mijloacele de naraţiune şi prezentare ale unui romancier, analiza sa se aplică asupra marilor pasiuni umane, în care lămureşte elementele constitutive, în treptata lor însumare, cu un adevărat 'spirit de geometrie' '', scria criticul literar Tudor Vianu (''Dicţionarul general al literaturii române'', Editura ''Univers Enciclopedic'', Bucureşti, 2006).
Camil Petrescu a lăsat şi studii de filosofie, precum ''Husserl. O introducere în filosofia fenomenologică'' (1938) sau ''Doctrina substanţei'', precum şi literatură memorialistică (''Note zilnice''), se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
I-au fost decernate, de-a lungul timpului, Premiul Teatrului Naţional (1922), Premiul Naţional pentru literatură dramatică (1939), Premiul de Stat pentru piesa ''Bălcescu'' (1949).
Camil Petrescu a fost ales, în septembrie 1936, vicepreşedinte al Societăţii Autorilor Dramatici Români, apoi, în 1939, preşedinte al acestei societăţi, funcţie pe care a deţinut-o câteva luni. A fost, de asemenea, şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti, în perioada februarie-decembrie 1939. A fost ales membru titular activ al Academiei Române la 1 noiembrie 1948.
A murit la 13 mai 1957, la Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. AGERPRES (Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)