FRAGMENT DE ISTORIE: 140 de ani de când "La Marseillaise" a devenit imnul naţional al Franţei
"La Marseillaise" este imnul naţional al Franţei. Compus în anul 1792 drept marş de război, acesta a fost ales ca imn oficial al celei de a Treia Republici în 1879, într-o şedinţă a Adunării Naţionale din 14 februarie, condusă de Leon Gambetta, conform site-ului Guvernului Franţei, www.gouvernement.fr. Constituţia Franţei, adoptată la 4 octombrie 1958, consfinţeşte, în articolul al doilea, "La Marseillaise" ca imn naţional, folosit în toate manifestările ceremoniale ale statului francez.
În 1792, Rouget de Lisle, ofiţer francez staţionat la Strasbourg, compune în noaptea de 25 spre 26 aprilie "Chant de guerre pour l'armeé du Rhin" (Cântec de război pentru Armata Rinului), conform site-ului oficial www.elysee.fr.
Cântecul a fost adoptat de către "fédérés", voluntari marsiliezi participanţi la insurecţia pariziană din 10 august 1792. În câteva săptămâni, imnul s-a răspândit printre revoluţionari şi apoi a fost preluat de către tipografii parizieni. Publicat anonim la început, viitorul imn francez a stârnit îndoieli cu privire la autorul său, Rouget de Lisle fiind considerat un compozitor slab, conform sursei menţionate anterior. La 14 iulie 1795 este declarat cântec naţional. De-a lungul vremii au circulat mai multe versiuni ale "Imnului Marsiliezilor".
În timpul Imperiului şi al Restauraţiei a fost interzis, pentru ca, mai apoi, în 1830, în onoarea Revoluţiei din Iulie, compozitorul Hector Berlioz să îi elaboreze o orchestraţie dedicată lui Rouget de Lisle.
Conducerea celei de a Treia Republici, în 1879 a transformat "La Marseillaise" în imn naţional. Datorită multitudinii de versiuni ale imnului naţional şi a dezordinii generate de lipsa unei versiuni unitare, în 1887, Ministerul de Război aprobă forma oficială a imnului după avizul unei comisii speciale. Aceasta, compusă din muzicieni profesionişti, a reformat melodia şi armoniile, mai menţionează site-ul www.elysee.fr.
În 1944, o circulară a Ministerului francez al Educaţiei Naţionale prevede cântarea imnului naţional în şcoli pentru "a celebra libertatea şi martirii noştri". Preşedintele Valéry Giscard d'Estaing sugera o revenire la o interpretare mai apropiată de versiunea originală, în tempo mai lent. Au apărut şi adaptări ale imnului, venite din partea muzicienilor de varietate sau de jazz.
Autorul imnului francez, Claude-Joseph Rouget de Lisle, s-a născut în 1760 la Lons-le-Saunier. A fost căpitan de armată şi a servit în unităţi de geniu însă cariera sa militară a fost scurtă. Participant la Revoluţia Franceză în tabăra moderaţilor, Rouget de Lisle a scăpat de Teroarea Iacobină datorită cântecului adoptat de către revoluţionari. Autorul imnului francez a compus câteva romanţe şi opere, iar în vremea Imperiului şi a Restauraţiei şi-a dus viaţa în anonimat. Rouget de Lisle a murit la Choisy-le-Roi în 1836. La 14 iulie 1915 urna conţinând cenuşa sa a fost depusă în Domul Invalizilor.
De-a lungul timpului, interpretarea "La Marseillaise" a evoluat. În prezent, în ceremoniile oficiale se foloseşte o adaptare a versiunii din 1887.AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin












