La 21 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în data de 28 decembrie, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza solicitările ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Leş, referitoare la ocuparea unor posturi în conducerea Armatei României, informează Administraţia Prezidenţială.

***
Reuniunile CSAT din timpul mandatului actualului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis:

CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis la 3 martie 2015 şi a discutat, printre altele, pe marginea stării de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, provocările generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, impactul defrişărilor ilegale ale fondului forestier naţional, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2016, stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare.

Defrişările ilegale au reprezentat una dintre temele luate în discuţie şi la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat şi subiectul privind impactul regional şi consecinţele pentru România ale evoluţiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015, a avut loc şedinţa CSAT care a abordat teme precum: modul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării; migraţia şi poziţia României la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 22 septembrie 2015; evoluţiile din Orientul Mijlociu (Siria şi Iran); necesitatea ca România să aibă o contribuţie mai mare la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU.

Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara ţării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015.

La 11 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenţă a CSAT, pentru a analiza, a dezbate şi a găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016, privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

În cadrul şedinţei CSAT din 15 martie 2016, s-a convenit asupra măririi graduale a alocaţiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-au mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fenomenul migraţiei ilegale, dar şi stadiul acţiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.

La şedinţa din 26 mai 2016 au fost discutate subiecte precum strategia militară a României, programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, precum şi stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015.

Summitul de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 a reprezentat principala temă a CSAT din 26 iulie 2016, preşedintele Klaus Iohannis declarând, la finalul şedinţei, că reuniunea la nivel înalt a NATO a fost un succes pentru România prin atingerea tuturor obiectivelor propuse.

La 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuţie deciziile adoptate la summitul NATO de la Varşovia, migraţia, sistemul de sănătate publică din România şi alte teme precum: evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţiile pentru România; situaţia operatorilor din industria de apărare; evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România; constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintate, avansate.

Ultima reuniune CSAT din 2016 s-a desfăşurat la 29 noiembrie şi a vizat adoptarea unei Strategii pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova; aprobarea forţelor armate ale României care pot participa la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2017; aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru 2017; evaluarea privind planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019.

Prima reuniune a CSAT din 2017 s-a desfăşurat la 31 ianuarie, pe ordinea de zi fiind avizarea proiectelor de buget pentru ordonatorii din domeniul securităţii naţionale. CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate naţională, preşedintele Klaus Iohannis subliniind, într-o declaraţie de presă dată la finalul şedinţei, că Guvernul, prin premier şi ministrul finanţelor, s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, să vină în completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului.

La şedinţa CSAT din 21 martie 2017 a fost analizată, printre altele, informarea referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 şi în perspectivă. A fost aprobată o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Cu acelaşi prilej, au fost analizate şi aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, desfăşurat la 25 mai 2017. A fost analizată activitatea Ministerului Apărării, a Ministerului Afacerilor Interne, a Serviciului de Informaţii Externe, a Serviciului de Protecţie şi Pază şi a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pe 2016, fiind trecute în revistă şi principalele obiective ale acestor instituţii pentru 2017.

La 4 iulie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul unei noi şedinţe CSAT, că strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate şi apărare s-a numărat printre temele abordate şi a precizat că România este interesată şi doreşte să participe la acest proiect. Potrivit acestuia, concluzia simplificată este: România e interesată de acest proiect şi doreşte să devină parte a lui. Un alt punct de pe ordinea de zi a şedinţei CSAT s-a referit la un proiect care se reia anual şi care prevede aprobarea forţelor şi mijloacelor Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie pentru misiuni externe, respectiv misiuni care se desfăşoară în afara teritoriului naţional.

În şedinţa CSAT din 1 august 2017, au fost aprobate Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026 şi numirea directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit http://csat.presidency.ro/. Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026 este documentul prin care se realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanţă cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României şi ale Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. În ceea ce priveşte Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, la propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat numirea generalului-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcţia de director.

La 14 septembrie 2017, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat participarea Armatei României, cu o capabilitate navală, la o misiune sub conducerea NATO, în semestrul al doilea al acestui an. Totodată, s-a analizat şi avizat Strategia naţională în domeniul prevenirii proliferării armelor de distrugere în masă. În plus, CSAT a discutat despre securitatea energetică, fiind analizate riscurile şi oportunităţile asociate acestui domeniu, context în care membrii Consiliului au decis eficientizarea cadrului legislativ şi întărirea atribuţiilor unor organisme de stat cu competenţe în domeniu, a informat Administraţia Prezidenţială.

Într-o altă şedinţă, la 17 octombrie 2017, CSAT a aprobat participarea României la iniţiativa UE în domeniul apărării, Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), a anunţat Administraţia Prezidenţială. De asemenea, membrii Consiliului au aprobat luarea unor măsuri pentru eficientizarea înzestrării Armatei României şi creşterea implicării industriei naţionale de apărare referitoare la procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare cu transportorul blindat pentru trupe 8x8.

La 28 noiembrie 2017, a fost aprobat Planul de întrebuinţare a forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2018. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale poate participa, în 2018, în afara graniţelor statului român cu 1.775 de militari. Militarii pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare. Alţi 233 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin. De asemenea, s-a decis ca forţele Ministerului Afacerilor Interne puse la dispoziţie, în anul 2018, pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU să fie în număr de 1.867 de jandarmi şi poliţişti - cu 340 mai mulţi faţă de anul 2017. Dintre aceştia, 1.018 participă la misiuni, iar 849 pot fi dislocaţi la ordin. Efortul principal este reprezentat, şi în 2018, de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din Balcani.

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT din 20 martie 2018, au fost incluse subiecte referitoare la: activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2017 şi principalele obiective pentru anul 2018; activitatea desfăşurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2017 şi principalele obiective pentru anul 2018; activitatea desfăşurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în anul 2017 şi Planul de activitate pentru anul 2018; activitatea desfăşurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2017. Totodată, CSAT a decis să pună la dispoziţia Comisiei de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie documentele şi înscrisurile aflate în arhiva CSAT în legătură cu această instituţie.

La 27 iunie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi aprobat obiectivele României pentru Summitul NATO de la Bruxelles, care urma să se desfăşoare în perioada 11-12 iulie a.c. Totodată, membrii Consiliului au aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2019. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 2.098 militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 932 militari şi poliţişti. În încheierea şedinţei, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale a informat membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii "Peisajului cultural minier de la Roşia Montană" în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

O nouă reuniune a CSAT a avut loc la 4 septembrie 2018, pe ordinea de zi figurând analiza propunerilor de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018.

Precedenta şedinţă a CSAT s-a desfăşurat la 11 decembrie 2018. Pe ordinea de zi a şedinţei conduse de preşedintele Klaus Iohannis s-au aflat subiecte referitoare la planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2019 - 2028. Şedinţa a fost suspendată de preşedintele Klaus Iohannis, fiind reluată la 19 decembrie. La finalul şedinţei din 19 decembrie, şeful statului a declarat: "Am analizat şi aprobat o serie de măsuri importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Prima chestiune este aprobarea Planului de înzestrare a Armatei pentru perioada 2019 - 2028. Acest proiect a fost aprobat şi obiectivul fundamental al acestui proces de înzestrare constă în dotarea structurii de forţă cu tehnică şi echipamente militare performante, compatibile cu echipamentele NATO". Klaus Iohannis a adăugat că un număr de 1.902 de militari români vor participa în 2019 la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 127 mai mult decât în 2018.

***
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

La lucrările Consiliului pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, şi reprezentanţi ai Parlamentului, ai administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Adrian Dădârlat)