DOCUMENTAR: 85 de ani de la naşterea actorului Gheorghe Dinică
Gheorghe Dinică, inegalabil actor de teatru şi film, s-a născut la 1 ianuarie 1934, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesor Dina Cocea, promoţia 1961, potrivit site-ului Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, http://www.tnb.ro.
A interpretat pe marile scene bucureştene - Teatrul de Comedie, Teatrul ''Lucia Sturdza Bulandra'', Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti - roluri memorabile, dând viaţă cu acelaşi talent, dublat de o voce inconfundabilă, personajelor de dramă sau de comedie.
A debutat la Teatrul de Comedie în 1961, cu rolul Inspectorul Goole din piesa ''Inspectorul de poliţie" de John Boynton Priestley, în regia Dinei Cocea. La acelaşi teatru, unde a jucat până în 1967, a fost distribuit în piese precum: ''Opinia publică" de Aurel Baranga (regia Mihai Berechet), ''Capul de răţoi" de George Ciprian (regia David Esrig), ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare (regia David Esrig), ''Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu (regia Dinu Cernescu), ''Rinocerii" de Eugene Ionesco (regia Lucian Giurchescu), ''Umbra" de Evgheni Svart (regia David Esrig), ''Procesul domnului Caragiale" de Mircea Ştefănescu (regia David Esrig), ''Sweik în al doilea război mondial" de Bertolt Brecht (regia Lucian Giurchescu), ''Celebrul 702" de Alexandru Mirodan (regia Moni Ghelerter).
.jpg)
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / AGERPRES FOTO
Pe scena Teatrului ''Lucia Sturdza Bulandra'' a jucat, în perioada 1968-1971, în piese precum ''Nepotul lui Rameau" de Denis Diderot (regia David Esrig) şi ''Moartea lui Danton" de Georg Büchner (regia Liviu Ciulei).
.jpg)
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO
Cele mai multe roluri le-a interpretat însă pe scena Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, unde a fost distribuit în piesele: ''Un fluture pe lampă" de Paul Everac (regia Horea Popescu, 1972), ''Trei fraţi gemeni veneţieni" de Aldo Matiuzzi Collalto (regia David Esrig, 1973), ''Romulus cel Mare" de Friedrich Dürrenmatt (regia Sanda Manu, 1977), ''Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (regia Horea Popescu, 1977), ''O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (regia Radu Beligan, 1979), ''Aşteptându-l pe Godot" de Samuel Beckett (regia Grigore Gonţa, 1980), ''Ioneştii" de Platon Pardău (regia Grigore Gonţa, 1986), ''Cine are nevoie de teatru?" de Timberlake Wertenbaker (regia Andrei Şerban, 1990), ''Noaptea regilor" de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991), ''Tehnica raiului" de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1997), ''Azilul de noapte" de Maxim Gorki (regia Ion Cojar, 1998), ''Numele trandafirului" după Umberto Eco (regia Grigore Gonţa, 1999), ''Cotletele" de Bertrand Blier (regia Gelu Colceag, 1997), ''Şi mai potoliţi-l pe Eminescu" de Tiberiu Cristian Popescu (regia Grigore Gonţa, 2000), ''Ultima oră" de Mihail Sebastian (regia Anca Ovanez Dorosenco, 2003), ''Dansând pentru zeul păgân" de Brian Friel (regia Lynne Parker, 2006)
.jpg)
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Un rol memorabil - Cadîr - a făcut Gheorghe Dinică în spectacolul ''Take, Ianke şi Cadîr" de Victor Ion Popa, în regia lui Grigore Gonţa, spectacol a cărui premieră a avut loc în 2001 la Teatrul Naţional Bucureşti.
Gheorghe Dinică a avut, de asemenea, roluri de prim-plan în filme realizate de mari regizori români. În volumul ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) este caracterizat ca un ''interpret cu surprinzătoare intuiţii în definirea unor personaje aprige, brutale până la ferocitate, care îşi cultivă cu delicii propria condiţie''.
Amintim dintre cele peste 80 de filme şi seriale în care a fost distribuit: ''Străinul" (regia Mihai Iacob, 1963), ''Comoara din Vadul Vechi" (regia Victor Iliu, 1964), ''Columna" (regia Mircea Drăgan, 1968), ''Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1971), ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (regia Sergiu Nicolaescu, 1971), ''Explozia" (regia Mircea Drăgan, 1972), ''Cu mâinile curate" (regia Sergiu Nicolaescu, 1972), ''Dincolo de nisipuri" (regia Radu Gabrea, 1973), ''Zidul" (regia Constantin Vaeni, 1974), ''Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), ''Prin cenuşa imperiului" (regia Andrei Blaier, 1975), ''Un comisar acuză" (regia Sergiu Nicolaescu, 1975), ''Osânda" (regia Sergiu Nicolaescu, 1976), ''Cuibul salamandrelor" (regia Mircea Drăgan, 1976), ''Acţiunea Autobuzul" (regia Virgil Calotescu, 1977), ''Revanşa" (regia Sergiu Nicolaescu, 1978), ''Ultima noapte de dragoste" (regia Sergiu Nicolaescu, 1979), ''Reţeaua S" (regia Virgil Calotescu, 1979), ''Lumini şi umbre" (serial TV, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan, 1979-1982), ''De ce trag clopotele, Mitică?" (regia Lucian Pintilie, 1982), ''Secretul lui Bachus" (regia Geo Saizescu, 1983).
Alte roluri memorabile a făcut în filmele: ''Pe malul stâng al Dunării albastre" (regia Malvina Urşianu, 1983), ''Lumină la etajul zece" (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Secretul lui Nemesis" (regia Geo Saizescu, 1986), ''Cuibul de viespi" (regia Horea Popescu, 1986), ''Figuranţii" (regia Malvina Urşianu, 1987), ''Priveşte înainte cu mânie" (regia Nicolae Mărgineanu, 1992), ''Cel mai iubit dintre pământeni" (regia Şerban Marinescu, 1992), ''Crucea de piatră" (regia Andrei Blaier, 1993), ''Această lehamite" (regia Mircea Daneliuc, 1993), ''Craii de Curtea veche" (regia Mircea Veroiu, 1995), ''Faimosul Paparazzo" (regia Nicolae Mărgineanu, 1999), ''Filantropica" (regia Nae Caranfil, 2001), ''După amiaza unui torţionar" (regia Lucian Pintilie, 2001), ''Turnul din Pisa" (regia Şerban Marinescu, 2002), ''Dulcea saună a morţii" (regia Andrei Blaier, 2003), ''Magnatul" (regia Şerban Marinescu, 2004), ''Orient Express'' (regia Sergiu Nicolaescu, 2004), ''Ticăloşii" (regia Şerban Marinescu, 2007) ş.a. A jucat, de asemenea, în telenovelele ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008) şi ''Aniela'' (2009).
.jpg)
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO
Îndrăgitul actor avea şi talent muzical şi iubea cântecele de petrecere. El a înregistrat astfel, alături de Ştefan Iordache, Nelu Ploieşteanu ş.a., câteva CD-uri cu cântece de petrecere.
Pentru activitatea sa i-au fost decernate de-a lungul timpului numeroase premii. Dintre premiile teatrale amintim Marele premiu la Paris pentru ''Troilus şi Cresida" de William Shakespeare şi Premiul de excelenţă - UNITER, 1999, potrivit site-ului http://www.tnb.ro. Printre premiile cinematografice se numără: Premiul ACIN pentru ''Explozia", ''Felix şi Otilia", ''Bariera", ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", 1972; Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - ''Prin cenuşa imperiului"; Premiul ACIN pentru ''Ilustrate cu flori de câmp", 1975; Premiul ACIN pentru ''Figuranţii", ''Cuibul de viespi", ''Secretul lui Herodot"; Premiul UCIN pentru ''Casa din vis", 1992; Premiul UCIN şi Premiul Troia (Portugalia) pentru ''Patul conjugal", 1993; Premiul Special UCIN, pentru rolul din ''Filantropica", 2002.
.jpg)
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO
De asemenea, a fost desemnat de Revista VIP ''Actorul anului 2002'', iar în 2004 a primit ''Diploma de interpretare'' din partea Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, pentru rolul din ''Orient Expres". La ediţia din 2005 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj, Gheorghe Dinică a primit Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate cinematografică. La 30 ianuarie 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică.
În 2008 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în Grad de Mare Cruce.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
La 30 martie 2009, la gala de închidere a celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de film BucharEST (B-EST IFF) actorului Gheorghe Dinică i-a fost decernat un Premiu de excelenţă pentru întreaga carieră.
Gheorghe Dinică a murit la 10 noiembrie 2009, în Bucureşti. A fost înmormântat la 13 noiembrie 2009, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Artiştilor.
La sfârşitul lunii noiembrie 2009, TVR Media a lansat la Târgul Gaudeamus colecţia de DVD-uri "Moment Gheorghe Dinică", cuprinzând o serie de piese de teatru şi filme în care apare regretatul actor.
În 2010, Sighişoara Film Festival (SFF) a inclus în premieră secţiunea ''In Memoriam", în cadrul acesteia fiind omagiat Gheorghe Dinică. Cu acest prilej, din filmografia actorului au fost proiectate două pelicule de referinţă: ''Filantropica" şi ''Prin cenuşa imperiului".
La 15 septembrie 2013, un bust din bronz al îndrăgitului actor a fost dezvelit în faţa Teatrului de Comedie din Bucureşti. Bustul a fost realizat de sculptorul Dragoş Cătălin Munteanu, acelaşi artist care a creat şi statuia amplasată în Cimitirul Bellu la căpătâiul marelui actor.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Accidente feroviare produse în lume (cronologie 2024-2026)
Cel puțin 30 de persoane au murit în accidentul feroviar care a avut loc, la 28 octombrie 2026, în provincia spaniolă Toledo, la sud de Madrid, au declarat pentru EFE surse oficiale. Două trenuri de mare vi
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost inaugurată, la New York, Statuia Libertății (28 octombrie 1886)
Realizată la Paris de sculptorul francez Frédéric Bartholdi, în colaborare cu Gustave Eiffel (care s-a ocupat de structura de oțel), acest monument impunător dedicat libertății, cunoscut sub numele de Statuia Libertății sau ''Lady Liberty'', cum îi mai spun americanii, a fost un dar din partea Franței cu ocazia centenarului independe
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Iachint, mitropolitul Țării Românești; Sf. Cuv. Teofana Basarab; Sf. Mc. Terentie, soția sa, Neonila, și cei 7 fii; Sf. Ier. Firmilian, episcopul Cezareei Capadociei Greco-catolice Sf. m. Terențiu și Neonila; Sf. cuv. Ștefan Savaitul Romano-catolice S
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 octombrie
Este a 301-a zi a anului 2026. Au mai rămas 64 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 47 m și apune la 17 h 11 m. Luna răsare la 18 h 18 m și apune la 09 h 44 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.