La 1 ianuarie 2019, România preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, unul dintre cele mai importante dosare de politică internaţională în care este implicată ţara noastră, după aderarea la Uniunea Europeană.

Într-o şedinţă solemnă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, desfăşurată la 12 decembrie 2018, premierul României, Viorica Dăncilă, a prezentat programul de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit http://www.romania2019.eu.

Cu acest prilej, au fost prezentate priorităţile preşedinţiei României, structurate pe patru piloni. Primul pilon vizează Europa convergenţei - creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate. În cadrul acestuia, preşedinţia română îşi propune, printre altele, stimularea creşterii investiţiilor, sprijinirea reformelor structurate, educaţia inclusivă şi performantă, creşterea mobilităţii forţei de muncă pe Piaţa Internă, promovarea cercetării şi inovării, promovarea digitalizării şi implementarea inteligenţei artificiale în procesele industriale şi conectarea zonelor mai slab dezvoltate cu restul Europei.

Al doilea pilon al programului României este Europa siguranţei, vizând securitatea internă a Uniunii Europene, gestionarea frontierelor externe, securitatea cibernetică.

Europa - actor global este cel de-al treilea pilon din programul preşedinţiei, în cadrul căruia sunt gestionate acţiunile Uniunii Europene pe plan mondial, în principal prin respectarea angajamentelor comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene. De asemenea, vor fi promovate capacităţile de apărare şi de securitate ale Uniunii Europene, într-o legătură strânsă cu procesele similare din NATO.

Cel de-al patrulea pilon este Europa valorilor comune, în acest sens fiind urmărită stimularea coeziunii europene cu referire directă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană. Combaterea rasismului, a intoleranţei, a antisemitismului şi a discursului bazat pe ură, susţinerea iniţiativelor legislative ce privesc participarea cetăţenilor la procesul legislativ european, a iniţiativelor care ţintesc progresul social şi reducerea inegalităţilor sociale, asigurarea egalităţii de gen se numără, de asemenea, printre ţintele asumate în cadrul acestui pilon, conform http://www.romania2019.eu.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre şi este format din miniştrii de resort sau secretarii de stat din fiecare ţară membră a Uniunii Europene.

Pe lângă rolul de reprezentare al guvernelor statelor membre, adoptă legislaţia europeană şi coordonează politicile comunitare, elaborează politica externă şi de securitate a Uniunii Europene. Împreună cu Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene este principalul organism cu putere decizională al Uniunii Europene, conform www.consilium.europa.eu. În majoritatea cazurilor, Consiliul Uniunii Europene decide, împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscută drept codecizie. Consiliul Uniunii Europene funcţionează din 1958 şi are sediul la Bruxelles.

Prima reuniune a Consiliului s-a desfăşurat la 8 septembrie 1952, la Hotel de Ville din Luxemburg. Consiliul a fost cea de-a doua instituţie care a început să funcţioneze în baza tratatului care a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Semnat la Paris, în 1951, acest tratat a creat cadrul instituţional ce reunea Înalta Autoritate, Consiliul Special, Adunarea şi Curtea. Principalul rol al Consiliului a fost de a exercita control asupra activităţilor Înaltei Autorităţi, prin emiterea de opinii.

Miniştrii de externe şi miniştrii economiei din cele şase state membre ale Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (Belgia, Franţa, Republica Federală Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) s-au reunit în cadrul unei reuniuni conduse de cancelarul german Konrad Adenauer, pe baza sistemului inovativ prin care fiecare stat membru deţinea preşedinţia Consiliului pe o durată de trei luni. Germania a fost prima ţară care a deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului.

În formatul actual, fiecare stat membru al Uniunii Europene deţine preşedinţia prin rotaţie pe o perioadă de şase luni. În decursul celor şase luni, preşedinţia conduce reuniunile la orice nivel ale Consiliului Uniunii Europene, ajutând la asigurarea continuităţii activităţilor Uniunii Europene în cadrul Consiliului.

Statele membre care deţin preşedinţia colaborează îndeaproape în grupuri de trei. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în 2009. Grupul celor trei fixează obiectivele pe termen lung şi pregăteşte agenda comună prin identificarea temelor şi chestiunilor majore care vor fi avansate de Consiliul Uniunii Europene pe perioada celor 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare din cele trei ţări pregăteşte propriul program detaliat al preşedinţiei sale. Actualul trio care va gestiona activitatea Consiliului Uniunii Europene în perioada ianuarie 2019-iunie 2020 este format din România, Finlanda şi Croaţia.

Astfel, la 11 decembrie 2018, Consiliul Afaceri Generale a adoptat, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles, programul pe 18 luni al Consiliului Uniunii Europene, conform https://vnk.fi. Programul întăreşte angajamentul Consiliului pentru valorile comune europene, printre care principiul statului de drept, pentru Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi pentru sprijinirea unităţii Uniunii Europene. Cele trei state care vor deţine preşedinţia se angajează ca Uniunea Europeană să acţioneze transparent şi aproape de cetăţenii săi, în deplin acord cu principiile unei bune administraţii şi ale unei politici mai bune. În ce priveşte relaţiile externe, programul celor trei vizează consolidarea capabilităţilor externe şi subliniază importanţa dezvoltării, siguranţei şi securităţii. Programul face referire, de asemenea, la politica comercială, cooperarea în domeniul apărării, capacitatea de a răspunde ameninţărilor hibride şi în ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei procesului decizional. Cele trei preşedinţii se angajează să sprijine definitivarea negocierilor privind cadrul financiar multianual pentru 2021-2027. Cele trei state vor continua să gestioneze eficient negocierile dedicate Brexit-ului, în timp ce vor pune accent pe coeziunea celor 27.

România va preda, la sfârşitul lunii iunie 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene Finlandei, însă şi după încheierea mandatului său, guvernul român va continua să coopereze în cadrul grupului celor trei, atât cu guvernul finlandez, cât şi cu guvernul croat, pe durata mandatelor deţinute de aceste ţări. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)