Carambola este fructul unui arbore tropical Averrhoa carambola din familia Oxalidaceae, originar din Asia de Sud-Est şi Subcontinentul Indian. Planta este cunoscută pentru fructele comestibile şi pentru uzul acestora în medicina tradiţională. Nu poate să crească la umbră. Preferă solul bine drenat, umed şi poate tolera seceta. Este cultivat în special în America, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est, inclusiv Malayezia, în sudul Chinei, Taiwan şi India.

Arborele creşte între 3-6 m înălţime, ajungând chiar la 10 m când este complet matur. Are o coajă de culoare maro deschis şi frunzele de 15-20 cm lungime. Florile sale sunt mici, în formă de clopot de culoare roşu-violet, potrivit botanicimage.com/. Înflorirea continuă pe tot parcursul anului face ca fructele să fie disponibile în cea mai mare parte a anului. Florile se deschid după 14-21 zile şi fructele se maturizează după 14-15 săptămâni. Fructul este de culoare galben-verzui, de 5-8 cm lungime, cu o forma caracteristică asemănătoare cu o stea cu cinci puncte, iar fiecare celulă a fructului conţine cinci seminţe. Copacii trăiesc o perioadă lungă de timp.

Fructele odată coapte se vor menţine timp de 7-20 zile, dar pot fi păstrate mai mult timp la 12 grade Celsius. Cu un miros ce aduce cu cel al gutuiului şi cu o pulpă suculentă, fructul portocaliu-galben, în formă de stea, poate fi consumat proaspăt, murat sau preparat sub formă de suc şi gem. Cu toate acestea, acesta conţine acid oxalic care poate fi toxic dacă este consumat în cantităţi mari. Aroma fructului este îmbunătăţită prin îndepărtarea petelor de pe margini, prin care se elimină şi cea mai mare parte a acidului oxalic. Unele soiuri braziliene au un conţinut foarte ridicat de vitamină C, precum şi o cantitate aplicabilă de provitamină A, potrivit site-ului pfaf.org.

Florile au o aromă acidă şi pot fi consumate crude, de obicei fiind adăugate la salate. Frunzele, tot cu aromă acidă, sunt, de asemenea, comestibile, consumate fie crude, fie fierte.

Din punct de vedere medical, fructul plantei, Averrhoa carambola, acţionează ca un laxativ şi este utilizat în medicina tradiţională împotriva febrei, a afecţiunilor pielii, a hipertensiunii arteriale, a tusei, a intoxicaţiei alimentare, a durerii în gât, a răcelii, gastroenteritei, malariei şi diabetului; rădăcina este utilă pentru tratarea cefaleei cronice; frunzele au efect în tratarea răcelii, gastroenteritei, edemului postpartum şi a leziunilor traumatice, în timp ce florile sunt folosite pentru tratarea febrei şi malariei. Florile sunt folosite pentru ameliorarea tusei. Sămânţa este folosită pentru tratarea astmului, coliciilor şi icterului.

Investigaţiile farmacologice privind acest arbore au demonstrat activităţi antiinflamatorii, antimicrobiene, antifungice şi antitumorale. În plus, planta posedă efecte hipocolesterolemice, hipoglicemice, hipotensive, nefrotoxice, neurotoxice, inotropice şi cronotrope. Cercetările fitochimice recente au arătat prezenţa saponinelor, taninelor, alcaloizilor şi flavonoidelor. Studiile realizate au confirmat că Averrhoa carambola este o sursă importantă de antioxidanţi, fenolici, astfel încât poate prezenta beneficii puternice pentru sănătate, potrivit www.redalyc.org/.

Conţinutul crescut de calciu a fost observat la fructele coapte, constatându-se o cantitate semnificativ scăzută în fructele mature verzi. Averrhoa carambola conţine un nivel ridicat de fibre, incluzând fibre dietetice insolubile, acestea ajutând la controlul glucozei.

Deşi Averrhoa carambola a fost folosită de mii de ani în medicina tradiţională şi a demonstrat acţiuni farmacologice care susţin utilizarea tradiţională a sa ca un agent terapeutic important, dovezile ştiinţifice sunt limitate în ceea ce priveşte importanţa terapeutică. Înainte de a începe un tratament cu Averrhoa carambola este necesară consultarea unui specialist. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu,editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)