Decembrie, considerată prima lună a iernii, ne întâmpină în acest an cu omătul aşternut în aproape toată ţara. Decembrie, cea de-a douăsprezecea şi ultima lună a anului, este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători cu mult fast şi multe cadouri.

Luna calendaristică are 31 de zile. Ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Între 13 şi 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide, care se poate vedea de pe Pământ o dată la aproximativ un an şi jumătate. Geminidele produc în aceste zile ale lunii decembrie între 60-80 meteori pe oră, o mare parte din ei fiind foarte strălucitori (bolizi).

Solstiţiul de iarnă are loc la 22 decembrie, la 00 h 23 m. Solstiţiu înseamnă "soare nemişcat". În emisfera nordică, la aceeaşi dată, este prima zi de iarnă astronomică, în care perioada de timp iluminată de Soare este cea mai scurtă şi, ca urmare, noaptea este cea mai lungă din an. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La 22 decembrie se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european, care reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la: 07 decembrie - Lună Nouă 09 h 20 m (Luna începe să crească); 15 decembrie - Luna la Primul Pătrar la 13 h 49 m; 22 decembrie - Lună Plină 19 h 49 m (Luna începe să descrească); 29 decembrie - Luna la Ultimul Pătrar 11 h 34 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Denumirea lunii decembrie (lat. december) derivă de la cuvântul "decem", care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman - cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în Calendarul iulian şi cel gregorian - cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii anterioare, noiembrie. În cursul acestei luni începe iarna, atât în Calendarul oficial (1 decembrie), în Calendarul popular (6 decembrie, Moş Nicolae), cât şi în Calendarul astronomic (22 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfei violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic, şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului.

Revelionul - ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit popular Îngropatul Anului. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Anul 2019 va avea din punct de vedere astronomic 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. (sursă: ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu) AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)